Descinderea lui Robert Turcescu la Craiova a făcut mai multe valuri decât o vizită prezidenţială. Jurnalistul s-a instalat comod în Primăria Craiova şi, cu aplombul ce l-a făcut celebru, a aliniat notabilităţile locale. Primarul, preşedintele Consiliului Judeţean, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj şi fostul prefect. Pot paria că, dacă ar fi vrut, Turcescu reuşea să-i convoace pe toţi şefii serviciilor deconcentrate, directorii de la regiile subordonate lui Solomon, plus mascaţii lui Bică. Eşti tare, Turcescule! Sincer, nu pot decât să-l admir pentru această performanţă şi, cu mărturisită invidie, recunosc faptul că respectivii invitaţi nu s-ar fi sinchisit să răspundă unei provocări lansate de un întreg sobor de jurnalişti băştinaşi. Ca să nu greşesc, poate doar cu excepţia lui Ion Prioteasa, care manifestă o colocvialitate aparte. Cât despre emisiunea în sine şi despre abordarea abruptă a subiectului dominaţiei clanurilor mafiote asupra Craiovei, am serioase dubii.
Umflarea unor interlopi până la statutul de mafioţi şi hiperbolizarea unor grupări infracţionale până la compararea cu structuri impenetrabile de tip Cammora, ’Ndrangheta sau Sfânta Coroană Unită constituie un risc mult prea mare pentru un jurnalist descălecat în provincie pentru a face rating pe o temă aparent facilă. Parcă recitând din manual, comisarul-şef Gheorghe Bică i-a demonstrat lui Turcescu unde ieşea serios în decor cu încercările exagerate de a prezenta un oraş drept un poligon în care grupări de gangsteri îşi descarcă revolverele la întâmplare în bieţii cetăţeni. Rămas fără argumente, jurnalistul Realităţii a făcut apel la exemple din presa locală, cea despre care tocmai spunea că se află aproape exclusiv sub controlul unor interlopi. Ceea ce nu mi se pare tocmai logic şi cu atât mai puţin deontologic. Ar fi fost normal să se refere şi la presa controlată de moguli, nu-i aşa?
Interesant mi s-a părut la emisiunea realizată în Primăria Craiova, unde Turcescu părea gazda, iar edilul-şef Solomon un simplu invitat (obligat să se lupte cu fantoma acuzatoare a deputatului Gelu Vişan), momentul de sinceritate al şefului IPJ Dolj: “Există nişte maimuţoi care îşi umflă muşchii la Craiova şi dau cu pumnii, dar nu lume mafiotă.”
Perfect adevărat. Numai că numărul maimuţoilor e cu mult mai mare, extinzându-se de la categoria interlopilor la cea a reprezentanţilor administraţiei locale, a politicienilor, procurorilor, judecătorilor, a jurnaliştilor şi a tuturor acelora care am permis ca imaginea Craiovei să ajungă un fel de halcă tăvălită de maidanezi, molfăită de orice jigodie ce are chef de sânge proaspăt. Suntem cu toţii nişte maimuţoi care, complăcându-ne în promiscuităţi şi complicităţi dubioase, nu facem altceva decât să ne batem joc de un oraş cu o istorie de care nu demonstrăm decât rareori că suntem demni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu