Discuţiile despre remanierea Cabinetului Boc (3, 4, 5...) au ajuns în faza nominalizărilor de miniştri care ar trebui lăsaţi la vatră...
Care dintre membri Guvernului Boc (PDL+UDMR) consideraţi că ar fi necesar să fie schimbaţi?
Markó Béla, Viceprim-Ministru
Vasile Blaga, Ministrul Administraţiei şi Internelor
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, Ministrul Finanţelor Publice
Adriean Videanu, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Teodor Baconschi, Ministrul Afacerilor Externe
Radu Berceanu, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii
László Borbély, Ministrul Mediului şi Pădurilor
Elena Gabriela Udrea, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Gabriel Oprea, Ministrul Apărării Naţionale
Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Catalin Marian Predoiu, Ministrul Justiţiei
Gabriel Sandu, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Mihai Constantin Şeitan, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
Daniel Petru Funeriu, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Cseke Attila, Ministrul Sănătăţii
Mihail Dumitru, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Oare, nu a venit momentul în care chiar premierul Emil Boc să fie înlocuit? Sau chiar actuala majoritate parlamentară?
marți, 31 august 2010
vineri, 20 august 2010
Unde ne vom exporta şomerii?
Franţa retrimite rromii în România. Este ştirea zilei în Hexagon, tratată de presa de la noi doar ca o curiozitate strecurată într-un colţ de pagină sau la sfârşitul buletinului de ştiri. Sarkozy redevine autoritar şi eficient când îşi reintră în pielea de fost ministru de Interne.
Francezii au fost îngroziţi de violenţa celor care descind în oraşe dinspre taberele de nomazi, un soi de tabere de vară, în care se îngrămădesc şuţi, peşti, prostituate, carderi şi alţi concetăţeni “plecaţi la muncă în străinătate”. Mulţi dintre ei nu sunt de etnie rromă, ci pegra exportată de statul român. Reacţia autorităţilor arată clar acest lucru. Preşedintele Băsescu le-a mulţumit acelor conaţionali care nu se întorc să fie şomeri în România şi optează pentru a fi “şomeri” prin Italia, Spania, Irlanda, Franţa sau oriunde altundeva decât în ţara lor. Un dispreţ total faţă de construcţia Uniunii Europene şi un cinism fără margini!
În faţa refluxului de infracţionalitate, reprezentanţii statului român nu au nicio reacţie. Ministerul Afacerilor Externe este preocupat să întreţină popândăi SIE prin ambasade, care se lasă priponiţi ca viţeii în lucernă, însă ignoră gestul brutal al autorităţilor dintr-un stat al Uniunii Europene. Expulzarea a mii de cetăţeni români din Franţa este un abuz scandalos şi un precedent periculos pentru libertatea de circulaţie în spaţiul european. Pe lângă sute de rromi sau infractori care tulbură viaţa cetăţenilor francezi, de înţeles în poziţia lor faţă de invazia noilor nomazi, vor avea de suferit sute de mii de cetăţeni români oneşti, aflaţi în căutarea unui loc de muncă sau care chiar desfăşoară activităţi legale. Este de anticipat reacţia extremei drepte din Franţa, care, simţind că imigranţii sunt din ce în ce mai puţin doriţi, va exploata tema expulzării “rromilor din România”.
Spre onoarea lor, mai multe organizaţii civice din Franţa au protestat în faţa abuzului săvârşit la iniţiativa lui Sarkozy. Ministrul nostru al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, este dezamăgitor de apatic într-un caz în care drepturile cetăţenilor români sunt grav încălcate. Servilismul lui Baconschi este nociv nu doar pentru prezent, afectând grav credibilitatea României în ochii partenerilor din UE, ci şi pentru viitorul apropiat. La rândul său, Berlusconi a anunţat că Italia va adopta măsuri similare celor din Franţa! Piaţa muncii europene, aflată într-un proces prelungit de contracţie, se va închide practic pentru români. Nu-i aşa, vom avea o problemă cu şomerii pe care nu-i vom mai putea exporta, domnule Băsescu?!
Francezii au fost îngroziţi de violenţa celor care descind în oraşe dinspre taberele de nomazi, un soi de tabere de vară, în care se îngrămădesc şuţi, peşti, prostituate, carderi şi alţi concetăţeni “plecaţi la muncă în străinătate”. Mulţi dintre ei nu sunt de etnie rromă, ci pegra exportată de statul român. Reacţia autorităţilor arată clar acest lucru. Preşedintele Băsescu le-a mulţumit acelor conaţionali care nu se întorc să fie şomeri în România şi optează pentru a fi “şomeri” prin Italia, Spania, Irlanda, Franţa sau oriunde altundeva decât în ţara lor. Un dispreţ total faţă de construcţia Uniunii Europene şi un cinism fără margini!
În faţa refluxului de infracţionalitate, reprezentanţii statului român nu au nicio reacţie. Ministerul Afacerilor Externe este preocupat să întreţină popândăi SIE prin ambasade, care se lasă priponiţi ca viţeii în lucernă, însă ignoră gestul brutal al autorităţilor dintr-un stat al Uniunii Europene. Expulzarea a mii de cetăţeni români din Franţa este un abuz scandalos şi un precedent periculos pentru libertatea de circulaţie în spaţiul european. Pe lângă sute de rromi sau infractori care tulbură viaţa cetăţenilor francezi, de înţeles în poziţia lor faţă de invazia noilor nomazi, vor avea de suferit sute de mii de cetăţeni români oneşti, aflaţi în căutarea unui loc de muncă sau care chiar desfăşoară activităţi legale. Este de anticipat reacţia extremei drepte din Franţa, care, simţind că imigranţii sunt din ce în ce mai puţin doriţi, va exploata tema expulzării “rromilor din România”.
Spre onoarea lor, mai multe organizaţii civice din Franţa au protestat în faţa abuzului săvârşit la iniţiativa lui Sarkozy. Ministrul nostru al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, este dezamăgitor de apatic într-un caz în care drepturile cetăţenilor români sunt grav încălcate. Servilismul lui Baconschi este nociv nu doar pentru prezent, afectând grav credibilitatea României în ochii partenerilor din UE, ci şi pentru viitorul apropiat. La rândul său, Berlusconi a anunţat că Italia va adopta măsuri similare celor din Franţa! Piaţa muncii europene, aflată într-un proces prelungit de contracţie, se va închide practic pentru români. Nu-i aşa, vom avea o problemă cu şomerii pe care nu-i vom mai putea exporta, domnule Băsescu?!
joi, 19 august 2010
Cum se scrie istoria presei postdecembriste...
Robert Turcescu părăseşte Grupul Realitatea… Nu este clar ce se va întâmpla cu postul Realitatea FM într-un moment delicat nu doar pentru grupul controlat de SOV, ci şi pentru mass-media din România. Decizia a fost anunţată chiar de jurnalist, pe site-ul său, aceasta fiind o bilă albă pentru Turcescu: acel soi de PR adoptat de grupurile media, care manageriază imaginea jurnaliştilor prin insipide şabloane, aminteşte de modul de comunicare a fabricilor de conserve…
În textul “Un sfârşit e un început”, prin care Turcescu a deschis comunicarea prin site cu publicul său, sunt câteva lucruri inedite/mărturisiri care pot intra într-o scurtă şi sinceră istorie a presei postdecembriste. Succesul emisiunii “100%”, de la Realitatea TV, s-a datorat nu doar talentului şi inspiraţiei jurnalistului, ci şi ale unui trepăduş machiavelic, stipendiat de Adrian Năstase. În dorinţa de a ridica audienţa postului tv, lui Turcescu i s-a garantat independenţa totală într-o televiziune controlată de mogulul gunoaielor, Silviu Prigoană, proprietarul de atunci al Realităţii. Cine ar fi bănuit ca una dintre cele mai bune emisiuni din aceşti ani să se nască dintr-un plan diabolic, ivit în mintea pervertită a lui Dan Andronic? În fine, Turcescu a reuşit să facă o treabă excelentă şi să se impună drept una dintre vocile autentice ale jurnalismului din prezent.
În textul cu pricina găsiţi şi alte informaţii interesante, cum ar fi portrete în alb-negru ale unor confraţi de breaslă, de la sublimul absolut Dan Goanţă (la rândul meu, depun mărturie că a fost un om admirabil şi un jurnalist desăvârşit) până la caricatură, în cazul lui Dan Ghibernea.
Un jurnalist simte că în carieră trebuie să facă o schimbare, chiar dacă nu doreşte să o facă… În urma sa rămâne o echipă la voia unui manager sau a unui patron prizonier al intereselor sale financiare. Este o istorie personală, care poate fi multiplicată în nebănuit de multe alte istorii similare. Cei care au condus redacţii ştiu despre ce vorbesc… Nu-l bănuiesc pe Turcescu de ipocrizie sau de un joc de imagine. Este felul său de a comunica, un stil propriu, aproape inconfundabil. Aştept de la el mărturisiri complete asupra a ceea ce a trăit în aceşti ultimi ani la Realitatea şi, mai ales, câteva lucruri sincere despre cum funcţionează mecanismul mass-media în România. Nu, Robert, nu de patetism trebuie să te fereşti, ci de conjuncturi toxice. Se vede treaba că trebuie să faci un gest radical şi să porneşti pe un alt drum. Succes în tot ceea ce-ţi propui!
În textul “Un sfârşit e un început”, prin care Turcescu a deschis comunicarea prin site cu publicul său, sunt câteva lucruri inedite/mărturisiri care pot intra într-o scurtă şi sinceră istorie a presei postdecembriste. Succesul emisiunii “100%”, de la Realitatea TV, s-a datorat nu doar talentului şi inspiraţiei jurnalistului, ci şi ale unui trepăduş machiavelic, stipendiat de Adrian Năstase. În dorinţa de a ridica audienţa postului tv, lui Turcescu i s-a garantat independenţa totală într-o televiziune controlată de mogulul gunoaielor, Silviu Prigoană, proprietarul de atunci al Realităţii. Cine ar fi bănuit ca una dintre cele mai bune emisiuni din aceşti ani să se nască dintr-un plan diabolic, ivit în mintea pervertită a lui Dan Andronic? În fine, Turcescu a reuşit să facă o treabă excelentă şi să se impună drept una dintre vocile autentice ale jurnalismului din prezent.
În textul cu pricina găsiţi şi alte informaţii interesante, cum ar fi portrete în alb-negru ale unor confraţi de breaslă, de la sublimul absolut Dan Goanţă (la rândul meu, depun mărturie că a fost un om admirabil şi un jurnalist desăvârşit) până la caricatură, în cazul lui Dan Ghibernea.
Un jurnalist simte că în carieră trebuie să facă o schimbare, chiar dacă nu doreşte să o facă… În urma sa rămâne o echipă la voia unui manager sau a unui patron prizonier al intereselor sale financiare. Este o istorie personală, care poate fi multiplicată în nebănuit de multe alte istorii similare. Cei care au condus redacţii ştiu despre ce vorbesc… Nu-l bănuiesc pe Turcescu de ipocrizie sau de un joc de imagine. Este felul său de a comunica, un stil propriu, aproape inconfundabil. Aştept de la el mărturisiri complete asupra a ceea ce a trăit în aceşti ultimi ani la Realitatea şi, mai ales, câteva lucruri sincere despre cum funcţionează mecanismul mass-media în România. Nu, Robert, nu de patetism trebuie să te fereşti, ci de conjuncturi toxice. Se vede treaba că trebuie să faci un gest radical şi să porneşti pe un alt drum. Succes în tot ceea ce-ţi propui!
sâmbătă, 14 august 2010
Secretarul general adj al PNL, amor nebun pe canapeaua lui Crin Antonescu ! :))
Mihai Bălăşescu, secretarul general adj al PNL, a fost înregistrat de amantă în timp ce i se lăuda la telefon cum a făcut el amor nebun cu o altă amantă chiar pe canapeaua din biroul lui Crin Antonescu! Înregistrarea nu lasă loc de dubii: canapeaua din biroul liderului liberal a fost profanată! :))
Evident, performanţele sexuale (imaginare sau nu...) ale respectivului secretar general adjunct al partidului nu ar fi fost demne de a fi consemnate dacă acestea nu s-ar fi petrecut în biroul actualului preşedintelui PNL, Crin Antonescu. Teoretic, acelaşi biroul al Brătienilor şi al atâtor bărbaţi care au făcut istorie pentru România şi pentru Partidul Naţional Liberal. Sigur, au făcut şi sex, dar nu în birou şi nici nu se expuneau în scandaluri care puteau afecta partidul. Acest pervers Mihai Bălăşescu, de un oportunism şi de o scandaloasă lipsă de bun-simţ, nu are remuşcări în a se trânti cu amanta sub tablourile Brătienilor şi nici ezitări în a-şi flutura bărbăţia în numele lui Antonescu.
L-am remarcat pe Mihai Bălăşescu în postura de trimis al unui grup de la vârful PNL în calitate de executant docil al planului de instalare ca şef al PNL Dolj a lui Mihai Voicu, o altă tristă figură de un oportunism înfiorător (a slujit ca om de încredere sub Valeriu Stoica, Stolojan, Tăriceanu, Antonescu...). Toţi contracandidaţii lui Voicu au fost împiedicaţi să lupte cu şanse pentru poziţia dorită de Voicu - fostul preşedinte Mario Oprea a fost "convins" să nu-şi mai depună candidatura, lui Horaţiu Buzatu i s-a refuzat dreptul de a candida pe motiv că nu şi-a plătit cotizaţia deşi majoritatea membrilor PNL Dolj ştiu că fostul deputat a contribuit cu sute de milioane la visteria organizaţiei judeţene, în timp ce alţi candidaţi au fost şantajaţi şi ameninţaţi pentru a nu i se opune planului executat de Bălăşescu...
Acest Bălăşescu a acoperit dovezi clare de gestionare frauduloasă a fondurilor PNL Dolj. Încălcările de statut şi grosolăniile la adresa unor vechi membri liberali au răbufnit cu furie la alegerile PNL Dolj, care s-au transformat într-un circ orchestrat de acest obsedat sexual, Mihai Bălăşescu.
Erotismul deviant al unor figuri sinistre aciuate în PNL face deliciul presei, care contabilizează scandalurile sexuale în care sunt implicaţi din ce în ce mai des aceşti băieţi libertini.
Cum va reacţiona Crin Antonescu în faţa acestei perversiuni sexualo-politice petrecute pe canapeaua sa? Sper că va fi o reacţie de bun-simţ!
UPDATE: Pe surse, am aflat că ipochimenul obsedat sexual este menţinut în funcţie... Păi, la o adică, nu este mai uşor de controlat după această nouă pată la dosarul de cadre? :D
Câteva întrebări pentru preşedintele PNL: Domnule Antonescu, chiar sunteţi sigur de cana dvs de ceai sau de ceaşca dvs de cafea?
Dacă identificaţi pe birou nişte pete albe, uscate sau gelatinoase, nu vă întrebaţi de unde provin?
Vă amuză bancurile cu "pe canapeaua lui Antonescu"?
Cum rămâne cu apelul la bun-simţ, bordelul politic şi codoaşa de la intrare, în vreme ce, din ce mai mulţi, pun acest scandal de alcoov pe seama virilităţii prost foloste de către unii dintre colegii dvs de partid?
Evident, performanţele sexuale (imaginare sau nu...) ale respectivului secretar general adjunct al partidului nu ar fi fost demne de a fi consemnate dacă acestea nu s-ar fi petrecut în biroul actualului preşedintelui PNL, Crin Antonescu. Teoretic, acelaşi biroul al Brătienilor şi al atâtor bărbaţi care au făcut istorie pentru România şi pentru Partidul Naţional Liberal. Sigur, au făcut şi sex, dar nu în birou şi nici nu se expuneau în scandaluri care puteau afecta partidul. Acest pervers Mihai Bălăşescu, de un oportunism şi de o scandaloasă lipsă de bun-simţ, nu are remuşcări în a se trânti cu amanta sub tablourile Brătienilor şi nici ezitări în a-şi flutura bărbăţia în numele lui Antonescu.
L-am remarcat pe Mihai Bălăşescu în postura de trimis al unui grup de la vârful PNL în calitate de executant docil al planului de instalare ca şef al PNL Dolj a lui Mihai Voicu, o altă tristă figură de un oportunism înfiorător (a slujit ca om de încredere sub Valeriu Stoica, Stolojan, Tăriceanu, Antonescu...). Toţi contracandidaţii lui Voicu au fost împiedicaţi să lupte cu şanse pentru poziţia dorită de Voicu - fostul preşedinte Mario Oprea a fost "convins" să nu-şi mai depună candidatura, lui Horaţiu Buzatu i s-a refuzat dreptul de a candida pe motiv că nu şi-a plătit cotizaţia deşi majoritatea membrilor PNL Dolj ştiu că fostul deputat a contribuit cu sute de milioane la visteria organizaţiei judeţene, în timp ce alţi candidaţi au fost şantajaţi şi ameninţaţi pentru a nu i se opune planului executat de Bălăşescu...
Acest Bălăşescu a acoperit dovezi clare de gestionare frauduloasă a fondurilor PNL Dolj. Încălcările de statut şi grosolăniile la adresa unor vechi membri liberali au răbufnit cu furie la alegerile PNL Dolj, care s-au transformat într-un circ orchestrat de acest obsedat sexual, Mihai Bălăşescu.
Erotismul deviant al unor figuri sinistre aciuate în PNL face deliciul presei, care contabilizează scandalurile sexuale în care sunt implicaţi din ce în ce mai des aceşti băieţi libertini.
Cum va reacţiona Crin Antonescu în faţa acestei perversiuni sexualo-politice petrecute pe canapeaua sa? Sper că va fi o reacţie de bun-simţ!
UPDATE: Pe surse, am aflat că ipochimenul obsedat sexual este menţinut în funcţie... Păi, la o adică, nu este mai uşor de controlat după această nouă pată la dosarul de cadre? :D
Câteva întrebări pentru preşedintele PNL: Domnule Antonescu, chiar sunteţi sigur de cana dvs de ceai sau de ceaşca dvs de cafea?
Dacă identificaţi pe birou nişte pete albe, uscate sau gelatinoase, nu vă întrebaţi de unde provin?
Vă amuză bancurile cu "pe canapeaua lui Antonescu"?
Cum rămâne cu apelul la bun-simţ, bordelul politic şi codoaşa de la intrare, în vreme ce, din ce mai mulţi, pun acest scandal de alcoov pe seama virilităţii prost foloste de către unii dintre colegii dvs de partid?
vineri, 13 august 2010
Universitatea Craiova încearcă să-şi recâştige suporterii. Duminică, cu Poli Timişoara
Universitatea Craiova încearcă să-şi recâştige suporterii. Duminică, cu Poli Timişoara, pe stadionul ,,Ion Oblemenco,, - de la ora 22.00. Este prima partidă desfăşurată la Craiova după exilul la Dr. Tr. Severin. Cum se vor comporta suporterii? Dar acea parte radicală a galeriei alb-albastre se va război cu Adrian Mititelu sau va încuraja echipa, încercând să lase răfuielile pentru alte perioade?
Antrenorul Ţicleanu pare optimist. Nici nu cred că are altă variantă decât să ofere o imagine a unui profesionist care luptă până la capăt... "Suntem în criză de puncte. Steaua a fost cu motoarele turate la maxim, cu aripile pe o tuşă şi pe alta, trebuia să câştigăm acel meci dacă făceam 2-0. Sperăm la un arbitraj corect cu Timişoara, să fie doar greşeli de apreciere de o parte şi de alta, nu doar în favoarea uneia. Nu simt nicio presiune în plus, chiar dacă vine şi Piţurcă la meci. Important e că noi să jucăm cum am facut-o în primele două jocuri, aşa vom putea obţine un rezultat favorabil" , a declarat Aurică Ţicleanu.
joi, 12 august 2010
Geoană, controlat de moguli. Băsescu, confirmat de Victor Ponta !
Acuzaţiile lui Băsescu la adresa lui Mircea Geoană, pe care-l demasca public de vasalitate către moguli sunt confirmate de Ponta! Fără dubii şi fără nuanţări. Interviul în care preşedintele PSD face aceste precizări, în contextul continuării războiului cu cel pe care l-a debarcat la ultimul congres al partidului, este publicat în Evenimentul Zilei... Ponta putea măcar să aleagă o publicaţie imparţială din punct e vedere politic...
Victor Ponta: "Pe vremea lui Geoană, mogulii influenţau 100% deciziile PSD" Da da, dar nici slugărnicia faţă de Năstase nu este o dovadă de inteligenţă...
UPDATE: Replica lui Geoană: "Ponta şi-a construit notorietatea prin atitudini de puşti obraznic"
Punem pariu că, după bălăcăreala dintre cei doi, va interveni şi Adrian Năstase?
Victor Ponta: "Pe vremea lui Geoană, mogulii influenţau 100% deciziile PSD" Da da, dar nici slugărnicia faţă de Năstase nu este o dovadă de inteligenţă...
UPDATE: Replica lui Geoană: "Ponta şi-a construit notorietatea prin atitudini de puşti obraznic"
Punem pariu că, după bălăcăreala dintre cei doi, va interveni şi Adrian Năstase?
Cine câştigă după scandalul frunzuliţei?
Variaţiuni pe tema frunzei născute din dorinţa bolnavă a unei mistrese de a ieşi în frunte cu te miri ce plastografii... Elena Udrea a punctat la capitolul popularitate. Peste câtva timp, ea ştie că memoria colectivă este selectivă: uită partea nocivă a scandalului, cea legată de risipirea banului public... În schimb, cei valoroşi şi cu bune intenţii vor fi respinşi din cauza lipsei de notorietate... "Pare un om competent dar nu-l cunoaştem!" - nu-i aşa că aţi auzit de foarte multe ori această frază? Oare, nu este îndreptăţită Elena Udrea să producă doar circ şi să culeagă rodul notorietăţii dobândită fie şi prin frunzuliţa din brand?
luni, 2 august 2010
O grădină mult prea încăpătoare
Nu-mi amintesc un alt caz în care o campanie de rebranding să eşueze la câteva ore de la lansare. “Explore the Carpathian garden” va intra în istoria marilor fâsâieli pentru care s-au plătit sume astronomice. Trec peste iritarea pe care o provoacă orice gest public al ministrului Elena Udrea, care parcă face orice pentru a stârni un nou scandal, oprindu-mă la câteva greşeli evidente pe care le-au făcut cei tocmiţi să creeze brandul.
În primul rând, combinaţia culorilor verde, albastru şi portocaliu este ilogică. Simbolul naţional nu poate fi reprezentat decât de o combinaţie între roşu, galben şi albastru, culorile naţionale fiind obligatorii în orice situaţie similară. De ce nu au fost utilizate culorile tricolorului şi a fost aleasă un soi de pată verde, de parcă era o campanie de ecologizare sau un brand pentru detergent ? Oricine a cumpărat un suvenir a regăsit culorile naţionale măcar pe etichetă dacă nu cumva chiar în combinaţie pe acel obiect.
Un alt element care-ţi sare în ochi prin prostia celor care au conceput elementul grafic al campaniei este numele ţării, scris de parcă ar vrea să scoată în evidenţă locul de provenienţă al celei mai numeroase minorităţi pe care am trimis-o în lume să facă “turism” – ROMânia. De-a dreptul ridicolă această încercare de a fi originali cu orice preţ, sfârşind doar prin a adânci şi mai mult confuzia legată de utilizarea denumirii “rromi” existentă în multe ţări europene. Acum, după prostia girată de Elena Udrea, putem fi liniştiţi: toţi vor identifica România ca ţară a rromilor, proveniţi dintr-o mare grădină carpatină.
Nu în ultimul rând, alegerea frunzei ca simbol al unui brand turistic este cel puţin neinspirată. Fie că a fost preluat dintr-o bază de imagini grafice, fie că a fost creat de un grafician al firmei rezultatul este nefericit. Recunosc, nu am reuşit să-mi dau seama cărui fel de copac aparţine simbolul preferat de ministrul Udrea. Probabil este unul generic, un soi de metaforă pentru o grădină de vis… Numai că visul de relansare a turismului românesc devine un coşmar dacă s-a plecat de la un astfel de concept. De ce n-or fi apelat la celebra frunză de stejar (chiar dacă este simbolul unei bănci autohtone şi a echipei naţionale de rugby) sau chiar la un element grafic simbolizând bradul?
Greu de găsit explicaţii rezonabile pentru decizii în spatele cărora nu bănuim decât dispreţ pentru imaginea ţării, superficialitate şi multă prostie. Toate, într-o grădină în care încap atât de multe lucruri urâte. Mult prea încăpătoare…
În primul rând, combinaţia culorilor verde, albastru şi portocaliu este ilogică. Simbolul naţional nu poate fi reprezentat decât de o combinaţie între roşu, galben şi albastru, culorile naţionale fiind obligatorii în orice situaţie similară. De ce nu au fost utilizate culorile tricolorului şi a fost aleasă un soi de pată verde, de parcă era o campanie de ecologizare sau un brand pentru detergent ? Oricine a cumpărat un suvenir a regăsit culorile naţionale măcar pe etichetă dacă nu cumva chiar în combinaţie pe acel obiect.
Un alt element care-ţi sare în ochi prin prostia celor care au conceput elementul grafic al campaniei este numele ţării, scris de parcă ar vrea să scoată în evidenţă locul de provenienţă al celei mai numeroase minorităţi pe care am trimis-o în lume să facă “turism” – ROMânia. De-a dreptul ridicolă această încercare de a fi originali cu orice preţ, sfârşind doar prin a adânci şi mai mult confuzia legată de utilizarea denumirii “rromi” existentă în multe ţări europene. Acum, după prostia girată de Elena Udrea, putem fi liniştiţi: toţi vor identifica România ca ţară a rromilor, proveniţi dintr-o mare grădină carpatină.
Nu în ultimul rând, alegerea frunzei ca simbol al unui brand turistic este cel puţin neinspirată. Fie că a fost preluat dintr-o bază de imagini grafice, fie că a fost creat de un grafician al firmei rezultatul este nefericit. Recunosc, nu am reuşit să-mi dau seama cărui fel de copac aparţine simbolul preferat de ministrul Udrea. Probabil este unul generic, un soi de metaforă pentru o grădină de vis… Numai că visul de relansare a turismului românesc devine un coşmar dacă s-a plecat de la un astfel de concept. De ce n-or fi apelat la celebra frunză de stejar (chiar dacă este simbolul unei bănci autohtone şi a echipei naţionale de rugby) sau chiar la un element grafic simbolizând bradul?
Greu de găsit explicaţii rezonabile pentru decizii în spatele cărora nu bănuim decât dispreţ pentru imaginea ţării, superficialitate şi multă prostie. Toate, într-o grădină în care încap atât de multe lucruri urâte. Mult prea încăpătoare…
Abonați-vă la:
Postări (Atom)