Spaimă, furie şi confuzie! Europa este o țintă pentru teroriștii ISIS şi grupările extremiste afiliate. După Londra şi Madrid, lovite prin atentate cu bombe în urmă cu câțiva ani, a venit rândul Parisului să spele sângele cu lacrimi. 130 de vieți au retezat scelerați cu arme şi centuri explozive, în spitale ajungând alte sute de răniți ai acelorași atentatori sinucigași. Doi români şi-au pierdut viața în atentatele din Franța. Este şi acesta un fel de a ne reaminti că suntem europeni, cu tot ceea ce înseamnă asta. Cu teama stârnită de teroriștii islamiști, cu furia şi compasiunea lăsate în urmă de atentate, cu un sentiment că trebuie să schimbăm lucruri esențiale în sistemul de protecție al Uniunii Europene din care facem parte. Şi, nu în ultimul rând, cu un imperativ program adresat românilor din Diaspora, priviți dintr-o dată ca indivizi vulnerabili aflați, oricât ne-am feri de acest cuvânt, printre străini.
Evenimentele tragice de la Paris, urmate de atentate dejucate în mai multe ţări europene sau cu intervenții ale echipelor antiteroriste chiar în Bruxelles, arată că Uniunea Europeană este o construcție care are nevoie de un supliment de siguranță. Nu este deloc o construcție fragilă, după cum nu este nici pe departe în pericol de a se destrăma. Casandrele s-au grăbit. Solidaritatea şi reacția cetățenilor europeni arată că Europa națiunilor este răspunsul pentru viitoarele decenii. O entitate plurivalentă care își are în diversitate chiar forța de a răspunde provocărilor. Liderii europeni au obligația de a stabili rapid o strategie prin care să răspundă atacatorilor veniți din exterior, infiltrați cu ani în urmă în chiar spațiul occidental. Orice măsuri ar fi luate acestea nu au cum să nu provoace tensiuni şi nemulțumiri din partea cetățenilor. Libertatea de mișcare este suspendată. Pașapoartele sunt scoase de la naftalină şi circulația este îngreunată din cauza controalelor.
Spațiul Schengen pare un vis spulberat pentru români, mai ales că sunt voci ale euro panicarzilor care vorbesc de disoluția sa. Paradoxal, salurile de refugiați, având ca motivație fuga din calea războiului sau sărăcia, arată că spațiul Schengen este vital pentru construcția europeană. Nu avem nevoie de frontiere interne, ci de un sistem eficace la marginile UE. În ciuda scepticilor, manifestat prin opoziție violentă din partea Olandei, Finlandei sau chiar a Franței, România demonstrează că poate asigura impermeabilitatea frontierei. Refugiații ne ocolesc nu din cauză că destinația finală pentru ei ar fi țările vestice sau cele scandinave, ci din cauză că breșa în spațiul Schengen este Ungaria. Un simplu gard de sârmă nu descurajează pe nimeni.
Zilnic, mii de străini intră fără a fi legitimați într-un spațiu pentru care libertatea şi siguranța sunt câștiguri la care europenii nu vor renunța niciodată. Da, oricât de mult ne displace ideea, valul de emigranți este asociat cu atentatele care au însângerat Europa, atentate în care au pierit conaționali. Căutăm soluţii pentru a ne redeschide porțile în interior şi pentru a lărgi, spre siguranța noastră, spațiul Schengen, în ciuda oricăror specialiști în cultivarea scepticismului şi a iluziilor că autoizolarea conferă şi siguranță.
Mihai FIRICĂ (Jurnal Romanesc)