miercuri, 30 ianuarie 2019

Poemele mele în chineză, găzduite de THE WORLD POETS QUARTERLY

Mulțumesc dr. Zhang Zhi pentru traducerea poeziilor mele în chineză și publicarea în revista pe care o conduce în calitate de redactor-șef executiv - THE WORLD POETS QUARTERLY. Un grupaj de poeme și o prezentare au fost publicate în 93 al prestigioasei reviste multilingve din China. Cu un număr fabulos de cititori, publicațiile pe care le editează împreună cu scriitorii din Chongqing au construit o punte între China și poeți din peste 190 de țări.
Sper ca un nou proiect între scriitorii din Oltenia și cei din provincia Guanyinqiao să prindă contur pentru a ne bucura de faptul că prietenia și poezia înving orice fel de frontiere.

Despre colaborarea dintre scriitori a relatat RADIO CHINA INTERNATIONAL

joi, 24 ianuarie 2019

O zi specială, cu multiple semnificaţii şi o onoare: Premiul pentru poezie al Festivalului Internaţional de Literatură "Mihai Eminescu"

O zi cu emoţie, bucurie şi... mult soare. Am primit Premiul pentru poezie al Festivalului Internaţional de Literatură "Mihai Eminescu", decernarea având loc în biserica Mănăstirii Sfânta Ana din Orşova, ctitorie a jurnalistului Pamfil Şeicaru.
Înainte de slujba de pomenire, pe o vreme cu un soare ca de primăvară, am pus o floare la bustul lui Mihai Eminescu şi una pe mormântul lui Pamfil Şeicaru. Mulţumesc juriului, prezidat de acad. Mihai Cimpoi, precum şi tuturor celor care, pe 15 ianuarie 2019, nu au uitat să sărbătorească Ziua Culturii Naţionale şi 169 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu.









"Premiul pentru poezie al Festivalului Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” i-a fost acordat scriitorului și jurnalistului craiovean Mihai Firică la finalul ediției a XXIX-a, manifestare dedicată Zilei Culturii Naționale. Decernarea premiului s-a desfășurat în biserica Mănăstirii „Sfânta Ana” din Orșova, ctitorie a jurnalistului Pamfil Șeicaru, Mihai Firică primind distinţia după oficierea slujbei de pomenire închinată poetului Mihai Eminescu. Juriul ediției din acest an i-a avut ca președinte pe acad. Mihai Cimpoi iar secretar pe scriitorul Florian Copcea. Festivalul a reunit academicieni, scriitori, istorici, oameni de știință, profesori, reprezentanți ai Bisericii ortodoxe și ai românilor din Serbia.
Derulată pe parcursul a trei zile 13-15 ianuarie a.c., în Drobeta-Turnu Severin, Herculane și Orșova, manifestarea a avut un program complex, la susținerea de comunicări științifice, dezbateri culturale, vernisaj de pictură, expoziție de carte, prezentări de reviste, lansări de volume și ceremonii religioase. În debutul programului, scriitorul Florian Copcea, inițiator și președinte al festivalului, a precizat că dorința tuturor celor care au contribuit la realizarea agendei de evenimente a fost de a marca Ziua Culturii Naționale și aniversarea nașterii Luceafărului poeziei românești pe parcusul a câtorva zile și cu o participare numeroasă din partea iubitorilor de literatură. Organizatori ai festivalului sunt Episcopia Severinului şi Strehaei, Consiliul Judeţean Mehedinţi, Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin, Prefectura Judeţului Mehedinţi, Palatul Culturii „Teodor Costescu”, Centrul Cultural „Nichita Stănescu”, Muzeul Regiunii „Porţilor de Fier”, Biblioteca Judeţeană „I. G. Bibicescu”, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport, Primăria Băile Herculane, Primăria Baia de Aramă și Fundaţia Culturală Lumina condusă de scriitorul Florian Copcea.
 
Festivalul Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” a debutat luni la Palatul Culturii „Teodor Costescu”, printr-un program al Corului Kinonia al Episcopiei Severinului și Strehaiei, cu binecuvântarea PS Nicodim, și cuvântările președintelui Consiliului Județean, al prefectului județului Mehedinți și al reprezentanților instituțiilor de cultură severinene. În cea de-a două parte a zilei participanții s-au deplasat la Băile Herculane, unde a fost depusă o coroană de flori și au fost recitate versuri la bustul realizat de sculptorul Oscar Han. La Primăria Băile Herculane a fost organizat un simpozion pe tema receptării operei eminesciene în actualitate și au fost decernare o serie de premii. Printre laureații acestei ediții s-au aflat scriitorii Vasile Barbu, Mihaela Albu, Vasile Morar ș.a.
 
În 15 ianuarie a.c., când s-au aniversat 169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, scriitorii invitați la manifestare au depus flori la bustul poetului, monument ridicat în Orșova în urmă cu mai bine de două decenii la o ediție a festivalului. Finalul programului l-a constituit slujba de pomenire și acordarea premiului pentru poezie și premiile pentru jurnalism „Pamfil Șeicaru” la Mănăstirea „Sfânta Ana” din Orșova.


JURNALUL OLTENIEI"

miercuri, 16 ianuarie 2019

Un discurs cât pentru un secol


Peste trei milioane de români sunt rezidenţi în state din Uniunea Europeană. Adică şi-au luat lumea în cap pentru un trai mai bun. Alte două sau trei milioane de români sunt plecaţi temporar sau fără forme legale. Datele statistice se schimbă de la o lună la alta. Ne arată cât de dramatică este prăbuşirea încrederii cetăţenilor în capacitatea liderilor politici de a construi o casă comună în care fiecare să se afirme şi să fie recompensat pentru munca sa. Ne arată că în societatea noastră meritocraţia a fost înlocuită cu nepotismul sau cu ierarhia de partid, că suntem departe de a ne rupe de corupţi şi de mizeria unui sistem în care viitorul să fie predictibil. Ne arată că nu am reuşit să recuperăm decalajul economic faţă de ţările occidentale. Dar ne mai arată că există libertatea de a opta pentru spaţiul comunitar în care să trăieşti pentru binele personal, al familiei şi al comunităţii. Libertatea de a putea spera la un viitor pe care să-l construeşti prin efort şi sacrificiu. Însă cât de sigură este această libertate a românilor de a merge oriunde în Uniunea Europeană şi de a le fi respectate drepturile de europeni? Nu cumva simţim că o putem pierde din cauza unor politicieni corupţi şi făţarnici?


Cu ocazia festivităţii de la Ateneul Român, eveniment organizat joi 10 ianuarie 2018, marcând preluarea de către ţara noastră a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, polonezul Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a susţinut un discurs memorabil. Şi ceilalţi reprezentanţi ai Parlamentului European şi ai Comisiei Europene au transmis mesaje remarcabile, însă Tusk s-a detaşat. A vorbit despre români aşa cum puţini lideri politici o fac, reuşind să transmită chiar şi celor foarte puţin interesaţi de problematica europeană că această ţară nu le este indiferentă conducătorilor Uniunii Europene. De câte ori i-aţi auzit pe politicienii autohtoni vorbind despre Mircea Eliade, Nichita Stănescu, Andrei Pleşu, Gafencu sau George Enescu?

Inspirat, Tusk a folosit simboluri puternice astfel încât să stârnească atenţia omului simplu, cel care se simte aproape de reuşita lui Duckadam, a Nadiei Comăneci sau Simona Halep, care conduce un autoturism Dacia şi îşi aduce aminte că în concediile de pe Litoral a întâlnit mulţi turişti polonezi. Ca şi noi, având amintirea traversării perioadei negre a dictaturii, polonezul a vorbit despre amintirile sale din comunism, despre prezentul plin de provocări în construcţia comună europeană şi despre apărarea valorilor unui spaţiu în care armonia a lipsit de multe ori. A vorbit despre speranţă şi apărarea a ceea ce ne uneşte. Dar, cel mai bine este să transcriu finalul discursului său: „Şi aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu”.


Anul Centenar a fost marcat de către autorităţi, cu nesemnificative excepţii, prin evenimente fade, ocazionale, care nu au atras un public numeros. A fost un program ratat de către autorităţi. Doar administraţiile locale din Ardeal s-au ridicat la nivelul aşteptărilor. După discursul lui Tusk am avut revelaţia că o astfel de viziune a lipsit celor care erau obligaţi să cinstească Marea Unire. Ca un pansament pentru orgoliul rănit, discursul preşedintelui Consiliului European are valoarea unui program cât pentru un secol. Pentru viitorul european la României, în construcţia Uniunii Europene şi în structura NATO, merită să facem efortul de menţine direcţia potrivită. Retorica anti-UE sau otrava naţionalismului gregar “nu ne vindem ţara, ne jefuiesc străinii şi corporaţiile…”, vărsată tocmai de politicieni certaţi cu legea, sper să nu prindă la electoratul român. Ar fi păcat să pierdem prieteni asemenea polonezului Donald Tusk şi a celor care ne spun că fondurile europene ne sunt oferite în ciuda incapacităţii politicienilor de a trimite cereri şi proiecte. A fost un discurs cât pentru un secol! Viitorul depinde doar cât de oneşti vom fi cu această ţară jefuită tocmai de cei care profită de beneficiile programelor europene dar ar vrea să culeagă voturi prin discursuri sau manipulări anti Uniunea Europeană.


Mihai Firică