Românii
de dincolo de Prut trăiesc într-un provizorat politic. Un tsunami roșu a
spulberat încă un premier, Valeriu Streleț, risipind bruma de
certitudine cu privire la orientarea proeuropeană a Republicii Moldova.
 |
| Proteste la Chisinau (foto: independent.md) |
Comuniștii
şi socialiștii, susținuți de PD-ul lui Marian Lupu, au strâns o
majoritate covârșitoare pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură
împotriva Guvernului. În ciuda oricăror declarații de bune intenții şi
de respectare a angajamentului de continuare a procesului privind
integrarea în Uniunea Europeană, rămân semne de întrebare cu privire la
succesul comuniștilor şi socialiștilor. Schimbările dese de echipe
guvernamentale şi alegeri anticipate, după îndelungi mitinguri de
protest şi violențe stradale, nu au darul să aducă liniște, prosperitate
sau echilibru în viața publică. Nicăieri această succesiune de
evenimente nu a adus ceva bun, ci suferință, incertitudine şi declin
economic. Republica Moldova nu face excepție. Scenariul este pesimist,
indiferent că autorii săi sunt analiști din interiorul sistemului sau de
la Bruxelles ori Washington.
Corupția, influența Moscovei şi
acuzațiile de corupție la adresa unor înalți demnitari sunt riscuri
majore care pot deturna o țară de la traseul asumat şi chiar o pot
transforma într-un câmp de bătălie al intereselor marilor puteri. Criza
politică şi revirimentul forțelor pro Rusia oferă argumente celor care,
pe ambele maluri ale Prutului, sunt sceptici cu privire la reunificarea
cu România a Basarabiei. Totuși, există un câștigător al crizei
prelungite în care se zbate Republica Moldova? O analiză Stratfor ne
lămurește pe deplin: „În Republica Moldova, o coaliţie fragilă a
partidelor proeuropene se confruntă cu furia protestatarilor, mulţi
dintre ei susţinuţi de Rusia, din cauza unui scandal major de corupţie
care ar putea oferi Moscovei un avantaj într-o altă zone de confruntare
cu Occidentul, prin răsturnarea Guvernului". Da, Moscova profită din
plin de ezitările unor politicieni sufocați de orgolii şi interese
mărunte, incapabili să construiască un proiect de țară şi să-l susținută
în orice situație.
Poate că tabloul în tușe gri, descriind
sumar ceea ce se întâmplă într-o zonă de risc a Europei, nu
impresionează. Se întâlnesc situații de criză în democrații consolidate,
un exemplu celebru fiind al Belgiei, lipsită fiind vreme îndelungată de
un Executiv şi de o majoritate parlamentară. Sigur, însă în acele
cazuri nu aveam de-a face cu foști premieri arestați pentru luare de
mită sau cu dispariția unor sume de proporții amețitoare din buzunarul
contribuabilului. Şi nici cu o economie prăbușită, dependentă de
ajutoare financiare şi lipsită de resurse energetice livrate fără
condiționări politice. Republica Moldova se poate transforma într-o mare
problemă pentru Uniunea Europeană dacă va continua această situație
absurdă ca agenda Bruxelles-ului să fie ocupată exclusiv de criza
valului de refugiați. Europarlamentarii români au misiunea de a aduce în
dezbaterea UE şi pe agenda Comisiei Europene criza din Basarabia.
Asistența economică de urgență şi sprijinirea construirii unor
instituții capabile să lupte împotriva corupției sunt priorități. Este
un moment delicat în care eficienţa diplomației din România trebuie
dovedită. Nu pot fi acceptate scuze pentru incapacitatea de a reacționa
la problemele de dincolo de Prut, de a răspunde prompt cu soluţii de
ordin economic şi politic, de a ne arăta solidaritatea cu o populație
care suferă din pricina politicianismului fără limite. Tensiunea a ajuns
de mult timp în stradă la Chișinău. Iar nouă, celor din țară, se pare
că nu ne pasă, ocupând agenda politică şi agenda media exclusiv cu
subiecte livrate de DNA sau cu unele de cancan politic. Comuniștii şi
socialiștii din Parlamentul moldovean deschid șampania după doborârea
unui guvern pro-european.
Putem să-i facem să pună rapid dopul la sticlă?
Mihai FIRICĂ (Jurnal Românesc)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu