luni, 12 octombrie 2015

Toamna. Poezie și cafea

Se poate trăi fără poezie? Cu siguranță, da, însă...

Vă ofer alte câteva poeme publicate în revista Mozaicul - nr 10, octombrie 2015. Așa cum am stabilit, poezia și cafeaua le dau eu. :)


Am scris și-am tăcut
nu-i totul un joc pe cearceaful de mătase
te întreb cine aruncă în vânt cenușa atâtor zile
mărgele de sticlă parfumul din oglindă evantaiul
dovezile dragostei risipite nonșalant
urmele noastre dovada că am iubit am trădat iar am iubit
flămând ca un lup de tine
să mai pot visa mi-ar trebui matilda cea plină de cârpe
păpușa cu rochie zdrențuită care nu spune nici mama nici tata

mi-am strivit oasele picioarelor cu lovituri de maestru
râzând cuiele m-au străpuns
le-am înfipt în palme meticulos
fluture gigant golit de culoarearipi frânte
piesă în insectar
cioburi și bucăți de frânghie 

dar oare cine cântă cine fredonează neîncetat în noapte
de sub zidul prăbușit
firul de sânge care se scurge nu înseamnă nimic
nu ne ajunge din urmănu ne mai sperie matilda
o cârpă aruncată în foc
pe un colț de pagină am scris și-am tăcut
toate acestea vor fi spuse în cele din urmă

Mihai FIRICĂ

Niciun comentariu: