vineri, 13 mai 2016

Nu sunt politician. Sunt un om liber. Îl susţin pe Horaţiu Buzatu şi candidez pentru Consiliul Local Craiova



Vreau o schimbare profundă în Craiova şi asta m-a determinat să candidez pentru Consiliul Local. Nu singur, ci împreună cu prietenii din Mişcarea Liberală. Nu sunt politician, sunt un om liber şi candidez pentru ca ideile mele să prindă contur, să pot da oraşului un proiect în dezvoltarea culturii, educaţiei şi implicării responsabile a tuturor generaţiilor în viaţa comunităţii. Craiova trebuie să-şi redescopere identitatea pentru ca oraşul să fie repus pe hartă.

Cred în şansa reprezentată de Horaţiu Buzatu ca oraşul nostru să aibă un primar cu viziune, experinţă, calităţi manageriale probate şi onestitate. Este un liberal autentic, un om liber, indiferent de conjunctură sau de ceea ce spun adversarii săi. Cinstea sa este mai presus de orice bănuială şi asta îmi place la un om când atât de mulţi politicieni tremură la gândul că vor fi ridicaţi de mascaţi. Sau când ştiu că sunt primari care tresar când le sună cineva la uşă şi au coşmaruri în care apar târâţi cu cătuşe în faţa justiţiei de procurorii DNA. Nu merităm o astfel de imagine, o pată pe obrazul Craiovei, ca şi şablonul de „oraş roşu”. Craiovenii sunt oameni demni, mândri de istoria Băniei, pe care trebuie s-o redescopere toţi românii, dar pentru acest lucru trebuie să luptăm.


Sunt trist când văd Craiova privită ca un oraş sufocat de trafic, incompetenţă şi corupţie. Nu pot să aplaud sau să cad în extaz doar pentru că se toarnă asfalt şi se schimbă borduri în tmp ce alte oraşe din România au ca model de dezvoltare metrolopole din Occident. Să dai cu var pe clădiri subrede sau să plăteşti din bugetul local proiecte europene eşuate din cauza firmelor de casă nu este un mod onest de a administra Bănia. Nu asta înseamnă o primărie responsabilă şi un edil cu viziune. Asta este mediocritatea lui "merge şi aşa" umflat pompieristic până face fâs...

M-am alăturat unui proiect nou, singurul partid înfiinţat în Craiova după schimbarea legislaţiei electorale. Mi-a plăcut curajul lui Horaţiu Buzatu de a porni pe un nou drum, de a găsi o soluţie pentru a îndepărta personajele anchilozate. O cale anevoioasă din cauza blazării celor care îşi doresc o viaţă mai bun, cei care ştiu că se poate mai mult dar nu găsesc soluţii. Ca să nu mai vorbesc de cei care se lasă prea uşor prinşi în capcana propagandei ieftine "a furat, dar a mai făcut ceva". Nu am acceptat niciodată jumătăţile de măsură iar acum Horaţiu Buzatu şi echipa sa trebuie să meargă la câştig. Dacă Horaţiu va deveni primar al Craiovei, unul dintre puţinii primari liberali din istoria Băniei, oraşul va câştiga. Dacă va fi înfrânt de aparatul de partid şi de sistemul corupt va fi insuccesul echipei sale şi al meu personal. Însă sunt optimist şi merg până la capăt alături de el, indiferent de cum vor decide craiovenii.

Nu sunt politician, aşa cum am spus, şi nu cred că trebuie să plătesc din cauza celor din partidele expirate, cei pe care trebuie să-i scoatem de pe scena publică până nu este prea târziu. Cariera mea de până acum, derulată pe scena publică datorită specificului, mă ajută să scurtez autoprezentarea. Ca scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, sau ca jurnalist de presă scrisă şi televiziune, mi-am exprimat puncte de vedere asupra problemelor cu care ne confruntăm, indiferent că acestea sunt în Craiova sau de ordin general. Am oferit soluţii, am stat de vorbă cu oamenii, mereu deschis la dialog şi dispus să-i ascut pe ceilalţi.

Mă voi bate în Consiliul Local Craiova pentru ca oraşul să aibă un centru cultural de mari dimensiuni, care să găzduiască săli de concerte pentru spectacole, spaţii de expoziţie, sedii pentru uniunile de creaţie, sedii ale instituţiilor de cultură şi asociaţiilor care dezvoltă activităţi culturale. Avem nevoie de un proiect pentru un loc în care tinerii să vină spre artă în spaţii nonconformiste, în cafenele culturale şi în ateliere oferite tuturor generaţiilor, de la copii de câţiva ani până la vârstnicii de la care avem mereu ceva de învăţat. Costurile sunt de realizare sunt cu mult sub sumele cheltuite pentru proiecte inutile precum pasajele sau investiţii discutabile de pe care au profitat doar firmele de casă din jurul faunei politice. La scurt timp după alegerea mea în funcţia de consilier, am să insist ca în fiecare cartier să fie puncte de informare asupra evenimentelor artistice, un sistem care nu costă deloc mult dar care, pe lângă o necesară promovare a culturii, ne va scuti de murdărirea spaţiilor publice prin afişajul de multe ori agresiv. Cultura nu este un lux pentru Craiova, ci izvorul de vitalitate prin care fiecare dintre noi se poate regăsi, demn şi solidar, într-un oraş european.

Craiova suferă din cauza birocratizării culturii și a mediocrității manageriale. Trebuie să reconstruim din temelii statutul oamenilor de cultură, să-i repunem pe creatori în fruntea comunităţii, nu cum sunt acum, mai mult toleraţi de autorităţile care au alte priorităţi… de partid. Craiova nu are o identitate vizuală, nu are o strategie de dezvoltare culturală, autoritățile nu-și propun să construim o Casă de Cultură în Craiova. Este greșit să transformăm un centru multifuncțional destinat afacerilor în altceva. Total neproductiv și ilegal pe deasupra. Cu excepția Teatrului Colibri, celelalte instituții au nevoie de sedii şi de săli noi, de bani mai mulți pentru salarii și fonduri pentru colaboratori. Este nevoie de bani pentru instrumente noi, costume, spaţii de expoziţii, ateliere de creaţie.

Alaturi de Horatiu Buzatu, la dezbaterea si lansarea programului distinat dezvoltarii Craiovei

Sunt câteva propuneri pe care sper că le vor accepta craiovenii şi îmi vor încredinţa mandatul de consilier local. Sub semnul electoral al leului, un simbol atât de puternic pentru olteni, am credinţa că victoria va fi a lui Horaţiu Buzatu şi a echipei sale din Mişcarea Liberală. Pornim la drum cu gânduri bune şi credinţă într-o schimbare în bine a Craiovei. O schimbare de substanţă, cu un proiect de oraş asumat de toţi craiovenii, indiferent de generaţii sau opţiuni politice, femei şi bărbaţi, de diverse religii sau etnii dar uniţi în speranţă şi optimism. Hai Craiova!

Mihai Firică

duminică, 8 mai 2016

Eseul "Oltenia - poarta de intrare a Dinastiei Romane", contributia mea la "Anul Regal"

Volumul "Anul Regal - Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a Romanei" a fost lansat marti 6 mai 2016 de Editura ADENIUM la Sala Radio din Bucureşti. Apariţia volumului colectiv si evenimentul de lansare fac parte din agenda evenimentelor care marcheaza 150 de istorie pe care Casa Regala i-a dedicat Romaniei.

Lansarea a fost facuta in prezenta Altetelor Lor Regale Principele Radu, Principesa Elena si Principesa Maria, precum si a ES dlui Alexander Philips Nixon, sotul Principesei Elena. Au fost prezenti ambasadorii SUA, Germania, Italia si Moldova, Nuntiului Apostolic, precum numerosi oameni de cultura, jurnalisti si bucuresteni care sustin Casa Regala a Romaniei.

Ma bucur sa ma numar printre autori si le port recunostinta coordonatorilor, domnii Daniel Sandru si Alexandru Muraru. Felicitari pentru un volum cu un continut consistent si o tinuta eleganta. Eseul meu se intituleaza "Oltenia - poarta de intrare a Dinastiei Romane" si trateaza retrospectiv cele mai importante pagini de istorie in care Casa Regala a marcat destinul acestei regiuni a Romaniei. Am incercat sa arat ca de la primul pas al Regelui Carol I au urmat alti pasi catre modernizarea tarii, proiectul avand continuitate de la initiator pana in prezent, trecand prin toate generatiile Dinastiei Romane. Evenimentul de lansare s-a ridicat la importanta marcarii a 150 de ani de la fondarea Casei Regale a Romaniei, fiind urmat de Concertul Regal de la Sala Radio.
(Foto: Daniel Angelescu (C))


Mai multe informatii puteti gasi pe sursa acestei postari ROMANIA REGALA.ro

miercuri, 4 mai 2016

Emil Boroghină şi George Banu, două personalităţi care merită aplauzele craiovenilor

Craiovenii au o datorie morală faţă de aceşti doi oameni minunaţi, Emil Boroghină şi George Banu, care au făcut enorm pentru noi toţi, pentru teatru şi pentru frumos.

Creat de Emil Boroghină, căruia i s-au alăturat an de an oameni din diverse domenii, Festivalul Internaţional Shakespeare a aşezat Craiova culturală pe hartă. A dus acest eveniment la cea de-a zecea ediţie prin eforturi enorme, umilit de multe ori de către puternicii zilei dar aplaudat de fiecare dată de către cei care ştiu să aprecieze munca sa şi ceea ce a făcut pentru Craiova. L-a convins pe eminentul teatrolog George Banu să fie susţinătorul festivalului şi să-i aducă în Craiova pe cei mai mari specialişti din lumea artei teatrale.

Profesor universitar la Sorbona, membru al Academiei Române, preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, distins cu numeroase premii şi titluri academice lui George Banu aproape că nu-i mai poţi oferi ceva în plus ca semn al recunoaşterii valorii sale şi al rezultatelor. Cu modestie şi recunoştiinţă, spun atât: Mulţumesc!



Mulţumesc Florin Chirea pentru aceată fotografie la care ţin foarte mult.

marți, 3 mai 2016

ANUL REGAL - un volum dedicat aniversării a 150 de la fondarea Casei Regale a României

Volumul “Anul Regal”, un jurnal al Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României și promulgarea Constituției din 1866.

Volumul va fi lansat în foaierul Sălii Radio, din strada General Berthelot, în seara de 6 mai 2016, la ora 18. Evenimentul se va bucura de prezența Altețelor Lor Regale Principele Radu, Principesa Elena și Principesa Maria, precum și a ES dlui Alexander Philips Nixon, soțul Principesei Elena.

 
ROMANIAREGALA.ro

miercuri, 30 martie 2016

Încotro? O zi care ne-a schimbat felul de a fi europeni

O tragedie cumplită a lovit Belgia. Inima Europei, Bruxelles, orașul care aspiră ca titlul de Capitală a Uniunii Europene să-i fie acceptat de către fiecare cetățean de pe acest continent, a fost scufundat în teroare, sânge și lacrimi. Zeci de morți și sute de răniți într-o dimineață de marți (cât cinism să alegi o zi de mați doar pentru a face de neutilizat celebrul slogan "Dacă e marți, e Belgia") au făcut exploziile declanșate de teroriști sinucigași. Cine e vinovat că sistemul n-a putut preveni răzbunarea celulei din jurul lui Abdeslam după capturarea teroristului? De marți, aeroportul Zavestem și stația de metrou Maelbeek sunt pete negre în memoria colectivă. Au fost transformate în scena unor măceluri terifiante de către Ibrahim el Bakraoui, fratele său și complici. Abia după atentate aflăm că Turcia l-a expulzat pe terorist de două ori în timp ce autoritățile belgiene doar l-au monitorizat. Slăbiciune, eroare sau nefuncționalitate a sistemului european de securitate?


Doar o întâmplare a făcut să nu mă aflu foarte aproape de locurile în care s-au produs atentatele. Sosisem în Bruxelles doar cu o zi înainte de explozie. În dimineața fatidică de marți urma să fac deplasarea cu un grup de jurnaliști către Parlamentul European și să avem mai multe întâlniri cu oficiali ai instituțiilor europene pentru a dezvolta dialoguri pe tema valului de refugiați. Împreună cu un coleg jurnalist, intenționam să plecăm înaintea grupului și să folosim metroul, una dintre stațiile prin care urma să trecem fiind și Maelbeek. Informația despre exploziile de pe aeroport ne-a făcut să rămânem mai multe minute pentru a afla ce se întâmplase.
La scurt timp am aflat că metroul a fost următoarea țintă. Străzile din Bruxelles erau deja străbătute de zeci de mașini de poliție, pompieri, ambulanțe în timp ce din aer s-a declanșat o supraveghere susținută de elicoptere. Aflam veștile cu o repeziciune uluitoare. Sute de oameni fugeau îngroziți dintr-un aeroport fumegând, în timp ce primele imagini cu trupuri mutilate și forțele speciale interveneau în forță. M-au izbit aceste imagini nu atât prin duritate, din cauză că nu era prima dată când vedeam corpuri ciopârțite de bombe, ci rapiditatea cu care au fost făcute publice. Era total diferit de ceea ce se petrecuse la Paris. De acolo nu au ieșit în public imagini cu trupuri ciuruite sau cu atentatorii care se aruncau în aer, în timp ce...

Vă invit să citiți textul integral pe JURNAL ROMÂNESC

 

vineri, 18 martie 2016

Un poem, tuturor celor care sarbatoresc Ziua Mondiala a Poeziei

Pentru voi toti, prieteni, de Ziua Mondiala a Poeziei (21 martie), cand nu ne vom putea intalni sa citim dar vom fi impreuna, oriunde ne vom gasi, aceste poezii din revista Timpul. In mod special, un poem tuturor celor care sarbatoresc acesta zi speciala prin dragoste, prin citit si prin efortul de a asculta emotiile poetilor.


Biografii sterpe, iubiri pe sfert

a plecat cu bucata sa de aur spre orașul bogat
să vezi marginile gropilor recent săpate
nu poți fi decât un nătărău altfel
salvat iarăși de iepurele uriaș
bun doar pentru o șaorma cu varză
cu de toate ne-ar putea completa inginerul de sunet
cel care adună forța vântului și ne cere să ascultăm
tăcuți
până ne dă sângele pe nas

chirciți de după perdele sfâșiate dimineața

câteva imagini sfărâmate din seara trecută am fost împreună
am rămas singuri și goi
în mijlocul drumului ca iepurii speriați de prea multă dragoste
de impetuosul sentiment al iubirii

miros de carne tânără dinspre tarabe

praf și pulbere pe biografia stearpă
urme adânci pe ziduri
bine gândit îți spui
o bucată de carne în formă de inimă nu-i totuși o inimă
pe grupuri ne-au ordonat iubiți
ritmic
faceți dragoste din ce în ce mai mulți
asta ne va folosi la ceva
aventura ne va fi de folos

tresar de sub o blană de iepure uriaș

miercuri, 9 martie 2016

Despre lucrurile care ne unesc

Imi place sa cred ca oamenii au nevoie de dialog, de a cunoaste lucruri frumoase despre ceilalti pentru a se intelege pe sine, pentru a forma o comunitate care impartaseste idei, aspiratii si proiecte comune.
Am creat o pagina speciala pe Facebook pentru activitatea mea ca scriitor, separat de "profil". Mi-a sugerat asta un prieten si observ dupa primele reactii ca a fost o idee buna. Asadar, mai multe despre mine, cartile, articolele si poeziile mele gasiti cu un simplu click pe Mihai Firica scriitor.


Scrisul este o vocatie, un fel de a fi, de a ma impartasi celor din jur. Prin carti, lumea s-a salvat, s-a apropiat de absolut prin visare si credinta.

vineri, 26 februarie 2016

Multumesc!

Multumesc tuturor celor care au participat la lansarea volumului ROMANIA PUZZLE Ilustrate din rezervatia de cleptozauri. A fost o placere sa revad atat de multi prieteni, sa cunosc atat de multi oameni interesati de problemele grave carora intreaga societate trebuie sa le gaseasca rezolvarea. In mod special, multimiri maestrului Ilie Gheorghe, generozitatea Domniei sale fiind complesitoare. M-am bucurat ca prietenul Gogu Neagoe (Caricaturist) a avut o idee atat de inspirata ca, pe tot parcursul lansarii si in timpul sesiunii de autografe, sa realizeze portrete celor prezenti.

Alaturi mi-au fost profesorul Nicolae Marinescu si intreaga echipa de la Editura Aius, Marcel Radut Seliste si Pompiliu Demestrescu. Celor care mi-au transmis ca nu pot veni din diverse motive dar si celor care stiu ca scrisul, ideile si opiniile mele nu le sunt indiferente, un gand bun. A fost o ora in care am simtit ca forta solidaritatii este un munte in fata unui val. Un munte care, oricat de murdar ar fi valul, rezista in timp neatins. Multumesc!




miercuri, 24 februarie 2016

ROMANIA PUZZLE - Ilustrate din rezervatia de cleptozauri, lansata la Gaudeamus 2016 Craiova

Dragi prieteni, va invit joi 25 februarie, de la ora 16.00, la Teatrul National din Craiova, unde imi lansez cartea "ROMANIA PUZZLE - Ilustrate din rezervatia de cleptozauri", in cadrul Targului de carte Gaudeamus.


Sper ca aceasta carte de publicistica, in care am adunat o parte din articolele publicate in 2011-2012, sa genereye o dezbatere despre ceea ce este de facut cu stimata noastra clasa politica. Incepem chiar dupa prezentarea cartii mele, cu dezbaterea "Reforma sistemului politic - o solutie COLECTIVa".

luni, 22 februarie 2016

Dezbatere și lansare de carte despre soarta românilor din Serbia

Lucrarea „Românii timoceni – studiu jurnalistic despre românii din Timoc și Morava și lupta lor pentru păstrarea identității naționale”, scrisă de jurnalistul Romeo Crîșmaru și tipărită la Editura ALMA din Craiova va fi lansată pe data de 25 februarie 2015, începând cu ora 14.00, în cadrul Târgului de Carte GAUDEAMUS, la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova.


Volumul cuprinde o istorie vie surprinsă în note, interviuri și reportaje și își propune să explice o parte din cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă comunitatea românească din Serbia de Răsărit.

miercuri, 3 februarie 2016

Am ajuns sa ma uit la emisiuni de la ora 5 !

Excelenta alegerea eMAG de a investi in cultura! Cat de usor a renuntat ProTV la o emisiune care-i consolida prestigiul si cat de repede a inteles un comerciant ( :) nimic peiorativ aici) ca publicitatea indirecta pe care i-o face Dan C. Mihailescu este cu mult mai mare decat investitia.
As fi preferat sa nu fie Solenoid prima carte prezentata dar gusturile nu se discuta...


Uite asa, am ajuns sa ma uit la emisiuni de la ora 5 ! La Cartea de la ora 5

vineri, 22 ianuarie 2016

Lacrimi și sânge la Chișinău, ezitări la București

Este greu de anticipat când se va sfârși criza de la Chișinău, cu schimbări de premieri, alegeri parlamentare cerute de grupuri violente și contestări chiar și între politicieni care au un țel declarat comun. Și la fel de greu este de înțeles de ce s-a ajuns ca Parlamentul Republicii Moldova să fie asedia în mia multe rânduri, cucerit de protestatari apoi recucerit de parlamentari și tot așa. Un joc pe care Bucureștiul nu mai face eforturi să-l evite, reprezentanții puterii și ai opoziției din România preferând să ofere doar declarații ezitante, cam pe lângă subiect, cum ar spune un hâtru observator al vieții politice. Strada cere alegeri anticipate la Chișinău, susținând că partidele actuale sunt epuizate, fără credibilitate din cauza corupției și al ineficienței, ba chiar se arată dovezi clare că Moscova are simbriași pe care-i folosește oricând. Fără compromisuri cer manifestanții, unii dintre ei violenți, și alegerea unui nou parlament.


Ce ar fi de preferat de către unioniști în locul unui compromis cu unii politicieni care văd în Rusia un stăpân căruia i-au jurat credință veșnică? Unii dintre parlamentari au fost bătuți, cei mai mulți au fugit din fața manifestanților care, cine știe, le-au oferit voturile și încrederea că tuturor le va fi mai bine. Cine are dreptate în acest război al declarațiilor și al atitudinilor radicale? Lacrimile și sângele de la Chișinău ajunge până la București doar sub forma de ceață iar până la Bruxelles doar ca o picătură aruncată într-un ocean. Uniunea Europeană pare incapabilă să se ajute singură în plină criză a refugiaților, părând total dezinteresată ce se întâmplă la granița sa. Oare ce atitudine ar adopta liderii europeni dacă un val de moldoveni și-ar căuta siguranța în Germania, Franța, Suedia sau Austria?


Spațiul Schengen a fost purverizat sub presiunea valului de refugiația, așa că lăsăm Moldova să primească soluția de la Moscova, nu-i așa? Răspunsul de la București pare desprins din manualele de diplomație, curățat de orice emoție firească dacă vorbim de suferința Basarabiei, dar nu asta așteptăm de la autoritățile din țară. A tăia legăturile economice și a condiționa acordarea ajutoarelor materiale și financiare pentru această regiune desprinsă temporar din țară este o eroare imensă. Este o greșeală de neiertat să ne ascundem după statutul de membru al Uninunii Europene tocmai când putem să ne reafimăm intențiile de reunificare. Toate sfaturile pe care ni le dau anumiți analiști autohtoni privind o atitudine rezervată sunt fără valoare.


Suntem români, nu struți! Singurul drum al Moldovei este către Uniunea Europeană, alături de România, iar ceea ce așteptăm de la autorități este de a sprijini mișcarea unionistă și de a ajuta noul guvern de la Chișinău spre a merge în direcția corectă, pe calea europeană.

(Jurnal Românesc - 21 ian. 2016)

vineri, 8 ianuarie 2016

Politica? Am spus ceea ce cred în "ROMÂNIA PUZZLE - Ilustrate din rezervaţia de cleptozauri"

Ce cred despre politica de astăzi? Am spus tot în noua mea carte "ROMÂNIA PUZZLE - Ilustrate din rezervaţia de cleptozauri" apărută la finalul lui 2015 la editura AIUS. Nu am nicio speranţă legată de o aşa-zisă tânără generaţie crescută în cultul furtului, mediocrităţii agresive şi ierarhiei de clan. Sistemul împinge în sus tot ceea ce este mai rău în societate. Spaţiul public este agresat prin simpla prezenţă în prim-plan al tupeiştilor şi al nulităţilor care au doar valoare de piaţă în raport cu puterea de a atrage atenţia prin spectacol şi stridenţă.

Se fură totul, de la banii din buget până la identităţi ştiinţifice, de la medicamente la şinele de cale ferată. Până şi piesele prin care s-ar putea recompune identitatea României într-o Europă supusă unei agresiuni politice, economice, culturale şi religioase sunt subtilizate tocmai de cei care au obligaţia de a o proteja. Furtul a ajuns o virtute în tagma politicienilor, anii de puşcărie devenind un indicator al şmecheriei, al brutalităţii şi al dispreţului faţă de democraţie pentru care cleptomaniacul va fi recunoscut şi recompensat de haită.



Lansarea cărţii o voi anunţa din vreme, la momentul potrivit...

luni, 4 ianuarie 2016

M-am intors in Istanbul: cu poezie in revista Şiirden

Daca 2015 l-am incheiat cu o noua aparitie editoriala (ROMÂNIA PUZZLE) despre care va voi da amanunte in curand, iata ca incep 2016 cu poezie publicata in limba turca de catre revista Şiirden din Instanbul. Primul numar din acest an al revistei gazduieste (pagina 10) si versurile mele iar multumirile mele se indreapta catre poeta Muesser Yeniay.
Intr-un fel, este o reintoarcere in Istanbul, megalopolisul pe care l-am vizitat anul trecut. Va ofer spre lectura poemul LUMEA PE CARE O DORESC in turca. :)



DİLEDİĞİM DÜNYA

dilediğim dünya tenimde
başaşağı boyanmış bir imge
ben yoksul birinin oğluyum dudaklarında kan olan sevgilinin
üstüme demir giyiyorum bin günden beri
bin günden beri et ete bastırıyor
ezilmiş, aç bir ağızla ağlıyorum
aç bir kalple
terkederken aydınlığı izle beni
garip kadınlar çıkıyor kuyudan
su çekmek için
ölünü kucağında tut
dileğin olsun

(traducere: Müesser Yeniay)

joi, 31 decembrie 2015

O umbră în cenuşa din Colectiv

Este risc asumat să faci bilanțul lui 2015 când știi că minusurile acoperă în mod dramatic realizările. Şi nu ne uităm înapoi doar la ceea ce s-a petrecut în țară, ci şi la felul în care trăiesc românii oriunde s-ar afla ei. În mod paradoxal, România şi Republica Moldova au străbătut o perioadă prelungită de criză politică. Pare pur şi simplu că dihonia domnește şi destramă încercările de a construi pe temelia stabilității şi a durabilității unor programe de dezvoltare a celor două societăți.

 
În timp ce în România schimbarea s-a produs ca efect al protestelor de stradă, urmând ca în 2016 să se tranșeze disputa prin sorții electorali, alegerile de peste Prut au arătat că se poate merge din rău în mai rău, în timp ce curg declarațiile optimiste. Marile scandaluri de corupție şi arestările spectaculoase nu au avut darul de a întări încrederea în funcționarea justiției, ci mai degrabă au întărit convingerea cetățenilor că dreptatea se face doar pe jumătate în timp ce politicienii rămân prizonierii unui sistem care-i iubește pe corupți. Puțin sau aproape deloc nu se recuperează din ceea ce s-a furat, în timp ce indivizii condamnați revin în sistem pentru a-şi proteja clanurile.
Strada pare a avea răspunsuri potrivite la marile provocări ale anului care se încheie, chiar dacă așteptările rămân considerabile din partea unei clase politice mereu restanțieră în faţa cetățenilor. Chișinău şi București au părut unite prin amploarea protestelor celor care s-au săturat să fie trași pe sfoară. Tragedia din Clubul Colectiv, soldată cu 63 de victime şi cu sute de râniți, rămâne simbolul lui 2015. Prin schimbările radicale pe care le-a produs şi prin valul de emoție generat în rândurile românilor. Ar fi putut să fie anul prin care clasa politică să se schimbe atât la București, cât şi la Chișinău. Departe de a se realiza această dorință exprimată la toate nivelurile, din stradă şi până la Președinție!

Parlamentul de la București a modificat în rău codul electoral, prin alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin şi desemnarea președinților de consilii județene de către consilieri, iar pe final de an au fost acordate pensii speciale pentru demnitari şi pentru cei aleși la nivelul administrației locale şi județene. Decizii care pot afecta nu doar echilibru sistemului de pensii, ci şi relația dintre cetățean şi ales. Corupția generalizată este devoalată de dosarele instrumentate de DNA şi DIICOT. Se confirmă ceea ce vocea poporului reclama tot mai puternic. Neîncrederea în Parlamentul României a fost alimentată chiar prin decizii de tipul celor de mai sus, ba chiar s-a amplificat din cauza împiedicării justiției de a-şi face treaba. Unii senatori se miruiau pentru a se feri de instituţiile statului de parcă venea holera şi nu procurorii.
La Chișinău, fractura dintre partide este atât de mare încât te întrebi ce s-ar putea face dacă scorurile electorale lasă mereu situația în coadă de pește. Proruşii își fac planuri de o apropiere tot mai puternică de Putin în timp ce harta României Mari este ruptă de un parlamentar agresiv. Băncile sunt prădate în timp ce parlamentarii aruncă premierii peste bord. Tabloul are tușe caraghioase, dar şi tragice. Nivelul de trai a continuat să scadă fără ca un ajutor consistent să vină dinspre Uniunea Europeană sau România. Speranțe pentru anul viitor? Doar dacă ne încăpățânăm să credem că traseul proeuropean va fi urmat în ciuda oricăror încercări ale Rusiei de a deturna Basarabia de la drumul firesc de reunificare cu țara mamă sub umbrela UE.
Performanțele economice surprinzătoarea înregistrate în 2015 nu au darul de a ne bucura peste putință. Negocierile Guvernului Cioloș cu sindicatele sunt extrem de dure, iar acordul pare un compromis cu durabilitate până în luna mai. Prea puțin pentru a umple sacul de așteptări pe care cetățenii le au în privința standardului vieţii. Românii nu părăsesc scepticismul în partide şi politicieni până nu vor simți că le merge ceva mai bine decât luna precedentă. Mă tem că în incendiul din Colectiv s-au făcut scrum orice argumente pentru care să considerăm 2015 un an bun. Momentele de solidaritate au fost spulberate de acuzații la adresa sistemului corupt care ucide.
Miniștri iresponsabili, medici înfrânți de bacteriile intraspitaliceşti, pompieri mituiți de patroni inconștienți şi, peste toate, valul de ură la adresa bisericii şi a preoților. Iluzia că anul viitor poate fi altfel decât cel care se încheie nu se poate metamorfoza în absența oricărui efort din partea celor aleși să reprezinte electoratul. Ori nu se pricep, ori nu vor. În cenușă, umbra păsării Phoenix este încă vizibilă, dar nu se întrevăd motivele pentru care am putea fi optimiști. 2016 nu se anunță deloc un an liniștit. Dimpotrivă, temerile legate de insecuritatea cetățeanului şi de derapaje majore de la democrație sunt tot mai mari. Rămâne să vedem dacă acestea se vor adeveri sau mintea cea de pe urmă ne va salva de la perpetuarea declinului democrației. Este provocarea anului în care vom intra peste câteva ore.

Mihai FIRICĂ