miercuri, 30 septembrie 2009

Eu ţin cu domnul Panait?

Cine este domnul Panait? Întrebare legitimă, trebuie să recunosc, pe care i-am adresat-o şi eu unui coleg de redacţie. O fi încă un candidat le Preşedinţia României sau o mare speranţă fotbalistică? Nicidecum.

Iancu Panait este un craiovean care şi-a vărsat focul, prin lovituri cu geanta diplomat din dotare, pe maşinile parcate pe trotuarul de lângă un magazin din centrul urbei. Am înţeles că riscă o pedeapsă aspră pentru câteva infracţiuni, printre care şi aceea de distrugere. Autoturismele şi-au pierdut farurile din cauză că Panait şi-a pierdut, la rândul său, cumpătul. Va trebui să plătească daune proprietarilor şi, nu-i aşa, să fie supus oprobriului public, din cauză că şi-a făcut singur dreptate. Totuşi de se sunt eu de partea acestui domn Panait, pe care, că tot veni vorba, nici nu-l cunosc? Risc, cine ştie, să vină jandarmul vigilent care l-a surprins pe respectivul violent şi să mă amendeze, la rândul meu, pentru susţinerea actelor de distrugere în Craiova. Ba chiar să plătesc, în solidar, daunele provocate posesorilor de autoturisme.

Sincer, îi acord circumstanţe lui Iancu Panait şi mă transform în avocatul său din oficiu. Cred că el avea dreptate să se considere în pericol din cauza unor şoferi care, parcând pe trotuar, l-au obligat să meargă pe carosabil şi să rişte accidentări grave. Poate chiar moartea, având în vedere cum circulă nişte demenţi prin Cetatea Băniei! De ce jandarmul respectiv n-a intervenit pentru ca integritatea corporală a craioveanului Panait, contribuabil onest, să nu fie ameninţată? Oare pe unde umblau agenţii de circulaţie şi echipele RAT Craiova care ridică autoturismele?

Mărturisesc deschis că, în anumite situaţii, mi-a venit şi mie să şutez cu forţă în portiera unui şofer nesimţit, care parcase pe trecerea de pietoni. Mi-am reprimat orice pornire războinică de a-mi face simplu dreptate şi am scris împotriva celor care parchează neregulamentar şi a celor care nu-i amendează pentru aceasta. Este adevărat, nu s-a întâmplat nimic, nu s-a sinchisit nimeni, dar cel puţin n-am riscat să fiu amendat pentru distrugere.

Dar Primăria Craiova nu este vinovată? Cel care a acordat autorizaţie de construcţie pentru imobilul în care se află magazinul Carrefour este adevăratul vinovat pentru păţania lui Panait.

Craiova este sufocată de autoturismele parcate aiurea, în cele mai nepotrivite locuri sau în poziţii care sfidează legile fizice. Apropierea noastră de Orient este vizibilă tocmai prin felul în care majoritatea şoferilor parchează, dar mai ales prin modul în care înţeleg edilii să sfideze legea. Într-un fel, noi toţi suntem Panait, adică omul obligat să meargă pe carosabil, în timp ce şmecherii construiesc în Craiova ca la ei în bătătură.

marți, 29 septembrie 2009

EU SUNT...

Când lucrurile şi oamenii vor să fie mai mult decât ei înşişi... Cine este cel mai aproape de un model politic de succes? N-am îndrăznit să simulez cum mi-ar sta cu nasul cârn sau frizură afro... Observ că noul Crin este chiar simpatic.



De ce fel de preşedinte are nevoie România?

miercuri, 23 septembrie 2009

COMUNICAT DE PRESĂ: România – un viitor „paradis” al sexului ieftin şi drogurilor legale?

Asociaţia EURO-AGORA - asociaţie înfiinţată în scopul promovării valorilor democratice universale şi valorilor culturale tradiţionale româneşti în spaţiul politic, cultural şi economic românesc şi european - a luat act de propunerile cuprinse în Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, document asumat şi de domnul Traian Băsescu, Preşedintele României, prin care se încearcă acreditarea ideii că acceptarea “răului cel mai mic”, reprezentat de legalizarea drogurilor uşoare şi a sexului comercial, poate fi o rezolvare a derapajelor de la starea de normalitate. Asociaţia EURO-AGORA respinge categoric astfel de opinii şi propuneri contrare moralei creştine şi imposibil de acceptat de cetăţenii României.

Atragem atenţia asupra faptului că legalizarea prostituţiei şi a consumului de droguri va avea efecte nocive asupra moralităţii societăţii româneşti, oricum supusă de peste o jumătate de secol la pervertire prin promovarea falselor valori şi a dispreţului faţă de solidaritatea socială şi munca onestă. Criza economică nu trebuie să devină o justificare pentru prăbuşirea în prăpastia crizei morale şi nu poate fi rezolvată prin măsuri imorale. Eventualul câştig economic produs de “comerţul cu sex” şi de consumul de droguri “legale” va genera grave fenomene sociale, precum creşterea infracţionalităţii şi accelerarea degradării vieţii de familie, pentru a căror combatere statul va fi nevoit să aloce fonduri bugetare mult mai mari decât acest presupus profit economic.

Considerăm că drepturile omului sunt încălcate flagrant prin acceptarea ca normalitate, cu o acoperire aparent legală, a unor tratamente degradante pentru o fiinţă umană, aşa cum sunt practicarea prostituţiei şi consumul de droguri. Cerem clasei politice, reprezentanţilor partidelor politice, parlamentarilor şi celor aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică să respingă astfel de false soluţii pentru problemele cu adevărat îngrijorătoare constituite de prostituţie şi consumul de droguri. Ne exprimăm speranţa că acele grupuri de interese care doresc transformarea României într-o atracţie exotică pentru consumatorii de “turism sexual” nu vor reuşi să-şi impună voinţa în faţa instituţiilor statului.

Avem credinţa că atitudinea Bisericii Ortodoxe Române, biserica majoritară şi păstrătoarea moştenirii spirituale a poporului român, va fi respectată de opinia publică şi de cei direct vizaţi. Susţinem observaţiile şi propunerile oneste privind înlăturarea inechităţilor sociale şi discriminarea unor categorii socio-profesionale pe care le conţine Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, însă respingem categoric orice încercare de a impune aşa-zise soluţii care pot afecta grav societatea în ansamblul său şi pe fiecare cetăţean în parte.

Asociaţia EURO-AGORA adresează liderilor organizaţiilor neguvernamentale, reprezentanţilor instituţiilor administraţiei publice locale şi centrale şi membrilor clerului cultelor din judeţul Dolj apelul de a participa la o dezbatere publică serioasă şi argumentată cu privire la prostituţie şi consumul de droguri, singura modalitate democratică de a găsi soluţii morale şi eficiente de rezolvare a acestor grave probleme sociale.



Asociaţia Euro-Agora Craiova
Centru de presă
coordonator Mihai Firică

luni, 21 septembrie 2009

Surprize pentru beregata lui Geoană

Pe adresa social-democraţilor sosesc din ce în ce mai multe pachete cu cadouri-surpriză. De la Iaşi, Constantin Simirad le-a trimis un cadou otrăvit, fiind primul preşedinte de Consiliu Judeţean din PSD care a anunţat că-l va susţine pe Traian Băsescu. Vor mai fi şi alţi pesedişti care nu vor merge pe mâna lui Geoană, iar cine se îndoieşte de acest lucru înseamnă că nu are habar de şerpăria roşie. Octav Cozmâncă, omul care ani de-a rândul a făcut jocurile în PSD după cum i se dicta de către Ion Iliescu, a fost exclus. Motivul invocat ar fi că a vorbit despre “privatizarea partidului” şi i-a acuzat pe anumiţi lideri ai formaţiunii că derulează afaceri dubioase şi au acumulat averi ilicite. Este limpede că nici votul lui Cozmâncă nu-l va obţine Mircea Geoană, ci mai degrabă Sorin Oprescu, un candidat independent, dependent de strategiile ţesute de oameni proveniţi din PSD.

Alte cadouri înaintea alegerilor prezidenţiale i-ar putea fi trimise lui Geoană tocmai de la Cluj, unde grupul Rus - Dâncu - Puşcaş numai de susţinere pentru candidatul PSD nu se pregăteşte. Declaraţiile recente ale celor din “Grupul de la Cluj”, recunoscut după strategia de a profita de pe urma rezultatelor obţinute de alte filiale social-democrate, în timp ce ei se situau la coada clasamentului intern, par a certifica încă un judeţ pierdut din start de candidatul PSD. Clujul nu-l iubeşte pe Geoană şi nici nu sunt şanse ca situaţia să se schimbe, de vreme ce o colaborare subterană există între amintitul grup şi oamenii lui Emil Boc.

Sunt trei cazuri izolate, inevitabile în preajma oricărei bătălii electorale? Mă tem că nu. În locul prezidenţiabilului social-democrat nu aş risca un pariu când vine vorba de fidelitatea lui Miron Mitrea şi a oamenilor pe care acesta poate să-i influenţeze. Atacurile dure la adresa lui Geoană n-au încetat nici după episodul din Senat, când Mitrea jura că nu-i va da drumul până nu-l va răpune (politic vorbind): “Cu Geoană am probleme! Mi-am băgat dinţii în beregată şi nu-i mai scot. La următoarea şedinţă mai atac o dată, şi mai atac o dată, şi mai atac o dată! Până îl rup!” Fabulos! Cu un aşa buldog politic lângă tine, vopsit în tovarăş de nădejde, nici nu te mai poţi gândi să câştigi alegerile prezidenţiale, ci doar să scapi întreg. Şi nici măcar asta nu cred că-i va reuşi lui Mircea Geoană.

miercuri, 16 septembrie 2009

Traiane, unde sunt ţepele?

Preşedintele Băsescu a ţinut un lung discurs în Parlamentul României. Prea lung pentru gustul unora, prea scurt pentru al altora. Aproape poţi să-i identifici pe susţinători şi pe contestatari în funcţie de treaba asta. Mie nu mi s-a părut nicicum. L-am ascultat cu indiferenţă şi cu o oarecare nostalgie. Pe alocuri îmi amintea de campania electorală din 2004. Atunci, după ciudata retragere a lui Stolojan, electoratului i s-a oferit alternativa la guvernarea PSD prin sancţionarea celor care folosiseră puterea în mod discreţionar. Îmbogăţiţii pe seama bugetului şi baronii locali simţeau o ameninţare de moarte când candidatul Alianţei DA, marinarul Traian Băsescu, vorbea de ţepele din Piaţa Victoriei. Mulţimea se şi vedea invitată la spectacolul sângeros de pedepsire a jefuitorilor neamului. Într-un fel, execuţiile pe stadioane promise de Vadim Tudor sau haiducirea la scară naţională promisă de Becali prindeau contur într-o formă la care nici nu visaseră cei doi lătrăi patriotarzi. Băsescu era izbăvitorul de dominaţia răului, care ameninţa să surpe destinul european al României - un soi de balaur cu două capete: Năstase preşedinte, Geoană premier. Cât de naivi sunt românii când aleg “răul cel mai mic” şi lasă basmele populare să le întunece raţiunea!

Abuzurile săvârşite în mandatul Guvernului Năstase, cu fostul premier cap de listă pe răbojul răufăcătorilor, şi tăcerea complice a lui Ion Iliescu, tartorul baronilor locali şi ai mafiei clientelare de partid, nu pot fi contabilizate. S-a furat la greu şi la scară naţională. Jaful organizat de Năstase şi acoliţii săi a provocat mai mult rău României decât toţi premierii care l-au precedat. Dar ce s-a ales de dosarele în care Adrian Năstase a fost acuzat? Unele au ajuns foarte târziu în instanţă şi au fost blocate prin tertipuri avocăţeşti. Monica Macovei, DNA şi Daniel Morar au regizat un spectacol pentru mass-media, folosindu-se de nenumăratele ocazii în care fostul premier era chemat să dea declaraţii în faţa procurorilor. În timp ce ni se arăta că justiţia lucrează şi peştele cel mare a ajuns în năvod, exact aceiaşi oameni îi asigurau liniştea, tergiversând anchetele. DNA a lucrat pentru Traian Băsescu, dar nu spre a-l acuza pe Năstase, ci pentru a livra un vinovat niciodată condamnat. Cazul “Moştenirea de la mătuşa Tamara” era atât de clar şi de simplu de instrumentat încât tergiversarea anchetei arată cât de preocupaţi au fost Macovei şi Morar pentru a-l proteja pe Năstase şi de a-l folosi drept păpuşă în sceneta inamicului public numărul unu.

Traiane, unde sunt ţepele? Marii rechini nu au fost condamnaţi. Nu se simt nici măcar ameninţaţi. Bilanţul unui preşedinte justiţiar se reduce la împlinirea visului de aur reprezentat de o majoritate parlamentară şi un Guvern alcătuit din PSD şi PD-L - o mare ţeapă! Traiane, unii spun că ţepele ar fi Elena Udrea, EBA, Roberta Anastase, Plăcintă, Ridzi… Îmi pare rău, dar nu-i pot contrazice!

marți, 15 septembrie 2009

Cine nu-l vrea pe Henry Ford în Craiova?

Importanţa lansării producţiei Ford la Craiova a fost estompată de întâmplări aluvionare evenimentului principal. Relatările jurnaliştilor au surprins în prim-plan mai mult personajele politice decât vedeta momentului, primul Ford Transit Connect de Bănie. A contat mai mult că Geoană nu a urcat pe scenă lângă Băsescu sau că Tăriceanu s-a ales cu o mângâiere pe creştet din partea celui care, vreme de patru ani, i-a dat cu bâta în cap. Informaţiile de can-can politic au părut mai vandabile decât cele care vorbeau despre importanţa economică a unui fapt pozitiv petrecut în plină recesiune. Ar fi facil să dăm vina pe jurnalişti şi să ignorăm apetenţa politicienilor pentru spectacolul de gang şi atacurile grosolane. Reprezentanţii Ford receptau bâlciul politic şi vânzoleala susţinătorilor lui Băsescu şi ai lui Geoană ca pe un preţ pe care trebuie să-l plătească băştinaşilor neciopliţi. Dovezile noastre că înţelegem să fim parteneri cu unul dintre cel mai dinamic jucător din domeniul construcţiilor auto se reduc la discursuri. De drumul expres s-a ales praful, iar promisiunile de construire a unei infrastructuri decente sună a gol.

În noianul de neseriozităţi cu care înţelegem să ne tratăm partenerul, dincolo de perdeaua de amabilităţi mai mult sau mai puţin oficiale, îşi face locul neîncrederea. Aproape că lipsesc până şi acele semnale pozitive atât de necesare unui parteneriat care s-ar dori derulat pe mulţi ani. Şi, totuşi, parcă nu ar fi târziu să fim altfel. Anul trecut, după preluarea uzinei din Craiova de constructorul american, consilierul local Lucian Mincu a avut iniţiativa de a boteza strada pe care se află chiar Ford Craiova cu numele Henry Ford. Evident, ca să nu ne dezminţim apucăturile tribale, imediat s-au găsit destui care să pună tălpi şi s-o dea cotită: ba că ar fi costuri inutile pentru schimbarea cărţilor de identitate, ba că nu ar trebui să dăm numele unei străzi după un “actor american”. Aşa că iniţiativa de a saluta venirea americanilor în Craiova şi cinstirea fondatorului Companiei Ford Motors nu a stârnit decât comentarii răutăcioase şi s-a stins sub un strat de indiferenţă.

De pe margine, câţiva s-au opus dintr-un motiv bine întemeiat şi concludent pentru cât de mică este lumea lor: nu avuseseră ei iniţiativa şi li se părea normal ca şi capra vecinului Mincu să moară! Alţii, pitiţi după scuza tembelă a disciplinei de partid, se pregăteau să voteze contra propunerii lui Mincu. În cele din urmă s-a terminat mandatul de consilier, amânându-se şi rebotezarea străzii cu numele lui Henry Ford. Îi sugerez lui Lucian Mincu să depună un proiect de hotărâre şi, în ciuda clevetelilor, să-şi susţină iniţiativa, fie şi numai pentru a trimite un semn de normalitate şi de a arăta că ne preţuim partenerii cel puţin pe măsura dorinţei noastre de a fi respectaţi.

duminică, 13 septembrie 2009

Sondajul online, inca cinci zile...

Am mai prelungit cu inca cinci zile perioada in care se poate vota in sondajul cu teme alegerilor prezidentiale. Nu sunt rezultate cu mult diferite de cele din sondajul anterior. Dar pentru a preintampina sau pentru a oferi un raspuns celor cu comentarii rautacioase sugerez tuturor sa reciteasca textul ROMANIA DIN BLOGOSFERA !

joi, 10 septembrie 2009

O pacoste pentru dascăli

Şcoala va începe cu o zi de grevă. O grevă originală, din cauză că, de la o vreme, ne-am cam obişnuit ca mai toate lucrurile să capete forme ciudate. Luni, senatorii şi deputaţii vor chiuli de la locul de muncă, urmând să facă băi de mulţime la festivităţile organizate cu ocazia noului an şcolar. Numai că şi dascălii vor fi în grevă, mulţi dintre ei boicotând întâlnirile la care aleşii neamului intenţionează să ofere muritorilor obişnuitele discursuri îmbălsămate de atâţia ani. Dacă aş avea naivitatea să cred în decenţa parlamentarilor, aş putea spera că situaţia actuală din educaţie şi tratamentul degradant la care sunt supuşi profesorii i-ar putea ţine departe de şcoli pe vânătorii voturi.

Efectul aşa-zisei reforme în educaţie s-a rezumat la un şir de schimbări anapoda, la politizarea excesivă şi la deprofesionalizare prin subfinanţare. Dacă Guvernul liberalilor a făcut cheltuieli excesive pentru reabilitatea unităţilor de învăţământ, proces în urma căruia multe firme ale clienţilor politici s-au umflat ca broscoiul care înghite devize umflate artificial, cel de acum a ieftinit coliva.

Înainte de alegerile parlamentare, Ecaterina Andronescu s-a luptat pentru mărirea salariilor în învăţământ de puteai jura că are mai mult curaj decât tiza sa Ecaterina Teodoroiu. După alegeri, parcă s-a metaformozat într-o stropitoare, plângând de mila profesorilor pe care i-a lăsat cu ochii în soare. Şi dacă nu era suficient cât de prost a manageriat aşa-zisul plan de reformă, în Legea unică de salarizare s-a pregătit fixarea dascălilor pe una dintre treptele inferioare. Merită să fie primiţi politicienii la festivităţi, nu-i aşa?

Dar poate că sacrificiul financiar o fi servind la modernizarea învăţământului de către aceşti “specialişti”. Ieri, agenţiile de presă au furnizat o ştire ce face praf orice brumă de încredere în competenţa echipei Boc: «Consiliul Legislativ a avertizat Guvernul că cele trei legi pe care vrea să-şi asume răspunderea sunt pline de erori, dezacorduri gramaticale, articole indicate greşit şi menţionează instituţii cu altă titulatură decât cea reală.» Ce ar mai putea fi de adăugat?

Să mai scriu iar că Ecaterina Andronescu este o pacoste pentru învăţământul pe care l-a ambramburit? Că specialiştii Guvernului Boc se pricep doar la împachetat fum şi murat dude? Că excesul de nepoate şi şoferi pe post de consilieri dăunează grav mediei coeficientului de inteligenţă de la nivelul Executivului? Poate ar mai fi de spus că blestemata dorinţă de a pune laolaltă PSD şi PD-L este scump plătită şi că partidele din actuala coaliţie guvernamentală amplifică efectele crizei prin care trece România. Dar şi asta am mai spus-o în urmă cu câteva luni, când mi-a fost clar că într-un an electoral este greşit să-ţi faci iluzii deşarte şi să-ţi pui speranţele într-un sistem depăşit, ce împinge pe post de premier un pigmeu obedient şi nepriceput.

sâmbătă, 5 septembrie 2009

Un proiect amânat

Retragerea candidaturii la Preşedinţie a Principelui Radu nu m-a luat prin surprindere. Afirm deschis că era omul cel mai potrivit să conducă România. Calităţile sale, pornind de la prestanţă şi echilibru până la principiile enunţate în program şi în toate documentele elaborate de acesta de-a lungul carierei sale publice, îmi întăriseră convingerea că, într-adevăr, instituţiile statului trebuiesc remodelate. Nu oamenii care le conduc vremelnic, mai bine sau mai prost, ci sistemul şi relaţionarea pe baze constituţionale. Puţini sunt cei care i-au acordat sprijinul şi destul de puţini, procentual vorbind, poate că l-ar fi votat.

Nu sunt dezamăgit de această renunţare, deoarece am înţeles că mai presus de propriile păreri sunt mai puternice raţiunile ce au determinat luarea deciziei, cunoscute publicului sau nu. Şi nu sunt dezamăgit din cauză că am mai trecut printr-o experienţă similară, în 1990, când alţii au fost preferaţi în locul lui Ion Raţiu. Nu-i aşa că ar trebui să ne ruşinăm numai şi pentru faptul că ne-am lăsat atât de uşor minţiţi? Vă vine să râdeţi de minciuni gen “bordelurile din Franţa ale lui Radu Câmpeanu” sau “moşierii lui Coposu şi Raţiu”? Şi nu sunt dezamăgit pentru că speranţa mea este alimentată de perseverenţa arătată de Principele Radu în atâtea situaţii în care s-a pus la dispoziţia ţării. Sunt dezamăgit că reformarea instituţiilor fundamentale ale ţării întârzie nepermis de mult, precum şi de lipsa unei perspective că lucrurile se vor schimba în viitorul apropiat.

“România Altfel” este o idee într-atât de generoasă încât nu poate fi ignorată de cei responsabili. Candidatura Alteţei Sale Regale Radu a adus o viziune de perspectivă pentru întreaga societate românească, echilibru şi eleganţă pe o scenă politică marcată de discursuri revanşarde, lipsa programelor şi a caracterelor. Am fi avut nevoie de un om care să nu folosească arsenalul degradant la care recurg aproape toţi politicienii. În absenţa sa, vom fi nevoiţi să alegem “răul cel mai mic”. Pledez pentru implicare, nu pentru un anumit candidat, aşa că voi sfătui pe oricine să-şi exercite votul, indiferent de dezamăgirile provocate de politicieni.

Poate fi şi altfel? Cu siguranţă, da. Casa Regală a României reprezintă o zonă altfel decât suntem obişnuiţi să vedem, din nefericire, în jurul nostru. Timpul va lucra în favoarea Casei Regale şi pentru aşezarea României pe o direcţie pe care, deocamdată, nu a regăsit-o. Viitorul va dovedi că proiectul regândirii unor instituţii pe model european, servind cetăţeanul român, este valabil, iar proiectul “România Altfel” se va realiza.

vineri, 4 septembrie 2009

,,Despre democratie,, cu Cristian Parvulescu, la TVR3

Impact - 1.06.2009 - Despre democraţie cu Cristian Pârvulescu, la TVR3.
Un dialog cu unul dintre puţinii politologi care îşi respectă statutul.

http://www.youtube.com/watch?v=-ZFE4vbB6UI

http://www.youtube.com/watch?v=FijOacxlEqA&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=KIULcPC1e6Y&feature=related

Din motive tehnice am postat doar linkurile inregistrarii emisiunii. In curand, clipurile video.

joi, 3 septembrie 2009

Schimbari de candidati, un nou sondaj online

Schimbarile survenite in ultima perioada in lista de candidati la Presedintie, candidaturi mai mult sau mai putin asumate oficial, ma determina sa lansez un nou sondaj online. Se va putea vota pe parcursul a zece zile, in perioada 3-13 septembrie a.c.