Vrei să ții pe tușă un potențial contracandidat? Nimic mai simplu: tocmești un “institut” de fabricat sondaje de opinie și-i treci atâtea procente încât să-l faci una cu pământul. Ori se va rușina de procentele minuscule, ori se va descuraja într-atât încât să comită erori în lanț. Tovarășii săi de drum îl vor abandona imediat după ce vor avea “confirmarea” că nu este un cal câștigător… la fel și electoratul, care nu va dori să risipească voturile în ciuda faptul că “l-am fi votat dacă avea șanse”!
În ultima perioadă, parcă mai devreme decât în alți ani, se aruncă pe piață sondaje otrăvite, mânuite precum ghioaga spre țestele adversarilor. Apar diferențe enorme, inexplicabile și suspecte între candidați. Dacă le-am lua în serios, am putea crede că politicienii călăresc balansoare și, chiar în intervalul unei singure zi, sunt fie pe val, fie îngropați de electorat. De unde apar diferențe de peste 40 la sută de la un “sondaj” la altul? Cine plătește stă pe val, ceilalți sub… Să mai crezi în “sondaje”?
Niște “confrați” craioveni au aruncat pe piață un așa-zis sondaj despre care n-au spus nici cine l-a comandat, nici eșantionul, nici intervalul efectuării, nici cine l-a realizat… Cum respectiva publicație nu avea nici ce să piardă, din cauză că-i lipsesc atât audiența cât și credibilitatea, te întrebi cine le-a vârât pe sub ușa respectivele hârtii prost însăilate și cât o fi fost “darul” pentru acceptarea răspândirii respectivei informații toxice. O întrebare mai mult retorică. Oricum, încă un argument în plus pentru a nu lua drept literă de lege simple “sondaje” ticluite pentru a lovi în adversar, fără scrupule și fără remușcări.
ORA DE DOLJ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu