Crin Antonescu a stârnit furia multor figuri importante din PNL prin mariajul surpriză cu partidul personal al lui Dan Voiculescu. Nu ştiu cum au primit simpatizanţii liberalilor vestea mariajului dintre un partid istoric şi un altul cu o istorie pe cât de scurtă, pe atât de alambicată şi controversată. Sigur, membrii de partid au o atitudine de respingere. Cei care îşi imaginau că încă luptă pentru adevăr se văd trădaţi de actul încheiat cu unul dintre moştenitorii Securităţii. Mai mare hazul să-l ataci pe Traian Băsescu pe motiv de dosar la Securitate, în timp ce tu îţi iei notiţe de la Dan Voiculescu şi te bucuri că, într-o strategie şchioapă şi uşor naivă, te invită lătrăii săi pe la emisiuni la care ţi se cântă în strună.
Nu ştiu dacă va citi acest text şi Crin Antonescu. Nu mă îndoiesc însă că apropiaţii şi consilierii săi o vor face. Ar fi onest din partea lor să-i transmită că încă un ziarist spune că preşedintele PNL a făcut o eroare care, dacă păstrezi o minimă decenţă în politică şi nu devii sclavul unor pasiuni trecătoare, nu se poate admite. Ce câştigă PNL din alianţa cu PC? Timp de Antenele lui Voiculescu, în primul rând, dar şi oprobiul multor colegi. Nu cred că merită să sacrifici fie şi amiciţia cu câţiva dintre ei pentru false ţinte politice. Teza că “mica alianţă” dintre PNL şi PC va aduce un plus de vigoare în lupta contra lui Băsescu este apă chioară. La fel de bine puteau colabora şi fără bucata de hârtie oficializată la Tribunal. Am văzut-o şi pe asta: Crin, o marcă de înălbitor pentru un partid-giruetă, care nu dă nici doi bani pe doctrină, dar pune mare preţ cu care parte a corpului se scoală în sus patronul trustului politico-mediatic.
Care să fie explicaţiile pentru un gest politic situat în zona penibilului? Probabil că procentele din sondajele de opinie, cercul de “consilieri” care l-au transformat în prizonierul lor de lux, infatuare căpătată imediat după obţinerea fotoliului deţinut altădată de Brătieni sau agravarea superficialităţii (da, se poate explica şi prin cauze medicale, printr-un diagnostic aflat la limita patologicului) care i-a adus numai deservicii să fie tot atâtea motive ale ciudatului său gest politic. Pot fi şi altele, pe care s-or căzni să le afle Tăriceanu, Varujan Vosganian sau Ludovic Orban. Ultimul a avut cea mai simpatică reacţie faţă de prezentarea unui aşa-zis protocol cu PC: “Când un tigru şi un leu pleacă la vânătoare, nu iau cu ei şi un sconcs!”
Sconcs? S-o fi referit şi la piţifelnicul Mişu Voicu, animăluţul de companie al lui Crin?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu