La mulţi ani, Majestate!

ASTĂZI, REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI ÎMPLINEŞTE 89 DE ANI  / Fostul Suveran al României este ultimul supravieţuitor dintre conducătorii de stat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial


Una dintre figurile marcante ale istoriei României este sărbătorită astăzi: Majestatea Sa Regele Mihai I al României s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Fiu legitim al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-mamă Elena, Majestatea Sa Regele Mihai a avut parte de numeroase momente de încercare într-o viaţă pe cât de zbuciumată, pe atât de frumos trăită.

Ajuns la o vârstă care-i oferă dreptul să se considere intrat printre figurile legendare neamului românesc, Majestatea Sa oferă un exemplu pentru ceea ce înseamnă un om de stat, un conducător inspirat în vremuri tulburi, un tată minunat şi un lider respectat deopotrivă de adversarii săi şi, mai ales, de cei pe care nicio-dată nu i-a uitat de-a lungul exilului în care a fost obligat să trăiască, adică de români. Faptul că, după 1989, Regelui i s-a refuzat revenirea pe Tron şi, mai mult decât atât, i s-a blocat chiar şi revenirea în ţară, este un nou accident care a privat România de reintrarea în familia ţărilor europene moderne şi orientate spre dezvoltarea constantă şi armonioasă.

Un rege-copil care a făcut istorie

Prima domnie a MS Regelui Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului Său, Regele Ferdinand I, cel care a rămas în istoria şi în inimile tuturor românilor drept Cel Loial sau Întregitorul. Regele-copil a fost tutelat de o Regenţă condusă de unchiul Său, Principele Nicolae al României. Conform informaţiilor oficiale oferite cu generozitate de Familia Regală, într-o succesiune de evenimente pe care doar le amintim, trebuie să ne reamintim că, după venirea pe Tron a Regelui Carol al II-lea, în iunie 1930, şi după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui Său, devenind din ce în ce mai închis în sine şi mai gânditor. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui Său, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I. În fapt, rolul de şef al statului l-a jucat Mareşalul Ion Antonescu, cel care a condus armata spre un război de recuperare a Basarabiei răpite de sovietici şi s-a angajat într-o alianţă cu Germania hitleristă doar cu scopul de a recupera teritoriile pierdute prin Dictatul de la Viena. Regele i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, însă, de acord cu depăşirea liniei Nistrului şi cu înaintarea Armatei Române în inte-riorul fostei URSS, alături de armatele Germaniei naziste.

Abdicare sub ameninţare

În ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotărât trecerea României în tabăra aliaţilor săi tradiţionali. Acest act de curaj a scurtat războiul cu şase luni şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni. După impunerea prin forţă a regimului comunist în România, actul de la 23 august a fost prezentat de către istoricii bolşevici într-o lumină defavorabilă Regelui, atribuindu-se meritul reorietării ţării doar unui grup obscur de comunişti autohtoni. Încă din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor comuniste, fiind primul monarh care s-a aflat în grevă regală, singura metodă de a încerca să împiedice instaurarea puterii comuniste în România. Regele a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947, sub ameninţarea uciderii, în caz de refuz, a 1.000 de tineri detinuţi de noua putere comunistă. Actul abdicării, semnat sub ameninţare, este ilegal şi lovit de nulitate. Din 1948, Familia Regală a fost obligată să trăiască în exil, încă o decizie ilegală a puterii comuniste, care a refuzat unui cetăţean să trăiască în propria ţară.

Familia Regală şi legăturile de rudenie

Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana au cinci fiice: Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta, Alteţa Sa Regală Principesa Elena, Alteţa Sa Regală Principesa Irina, Alteţa Sa Regală Principesa Sofia şi Alteţa Sa Regală Principesa Maria. Din anul 1996, Principesa Moştenitoare Margareta este căsătorită cu Alteţa Sa Regală Principele Radu al României. Familia Regală a României este legată prin cele mai călduroase relaţii de rudenie cu toate Casele Regale Europene: cu Familia Regală britanică, cu Familia Regală spaniolă, cu Familiile Regale belgiană, daneză, norvegiană, olandeză, cu Marii Duci de Luxemburg, cu Principii de Monaco. De asemenea, Familia Regală a României se înrudeşte şi cu Familiile Regale din Portugalia, Grecia, Serbia şi Bulgaria sau cu dinastiile Romanov, Hohenzollern, Habsburg.

Viaţa cuplului regal după abdicare

În ciuda minciunilor răspândite de propaganda comunistă, exilul MS Regelui Mihai şi al Reginei Ana a fost marcat de privaţiuni, la început, şi de un trai decent asigurat prin activităţi legale. Lungul exil a început o dată cu revenirea de la nunta din Atena. Majestăţile Lor au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa Reginei-mamă Elena. Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat la Lausanne şi, apoi, în Anglia, unde au locuit până în 1956. Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie. Familia Regală s-a întors în Elveţia în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană “Lear Jeats and Co.” din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici a locuit peste 45 de ani. În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu “Lear”, iar un an mai târziu, a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate, denumită METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.