Aţi urmărit programele tv de revelion?
Dacă nu, înseamnă că aţi pierdut. Aţi pierdut un spectacol grotesc, un amestec de prost-gust şi amatorism cât cuprinde. Dacă nu le-aţi urmărit, tot înseamnă că aţi pierdut o lecţie greu de uitat, un fel de lovitură dată violent cu dosul palmei, pentru a te trezi din reverie. Pentru a evita o reclamaţie la vreun consiliu antidiscriminare sau la vreo comisie pentru protejarea onoarei minoritarilor, nu voi spune în limbaj comun ceea ce cred despre “artiştii” pe care i-au prezentat Sârbu, Voiculescu sau alţi moguli mass-media. Dar cum sunt sigur că nu aţi avut timp sau chef să ascultaţi cu atenţie vorbele de duh cântate hodorogit de lăutarii de modă nouă, vă provoc la o reconsiderare a filosofiei emanate de respectivele triluri... Maeştrii manelelor, în frunte cu Guţă, Adi de Vito (fost Minune) şi Vijelie, acompaniaţi de Loredana sau de vedete siliconate, au dominat ecranele şi audienţele. Haideţi să vedem ce ne propune Guţă cu al său şlagăr “Am pistol şi celular”:
“Ţigănie duşmănoasă, că am bani şi că am casă, am maşină şi am bani, se oftică ai mei duşmani! (refren) Am pistol şi celular, nu mi-e frică de duşmani, odată supăra-m-aş bag duşmanii-n portbagaj! hopa dillele lalaia lalai la Ţigănie, ţigănie, de ce îmi porţi duşmănie pentru o casă şi-o maşină, nu-mi aud o vorbă bună? Nu mi-e frică de oricine, că am pistolul cu mine, nu mi-e frică de duşmani, că-i bat şi-i plătesc în bani! (refren) Am pistol şi celular, nu mi-e frică de duşmani, odată supăra-m-aş bag duşmanii-n portbagaj! hopa dillele lalaia lalai la” Aşa a înţeles cea mai tare televiziune dâmboviţeană să ilustreze momentul intrării României în cel de-al doilea an de cetăţeni europeni. De revelion, între televiziuni a fost un soi de competiţie în a oferi spectacolul dejecţiilor guturale, în a etala incultura şi autosuficienţa. De fapt, ce rost mai au educaţia, cultura sau bunele maniere când filosofia celor mai mulţi dintre cei care prosperă este de a-şi “termina” adversarul, eventual şi partenerul de afaceri, şi de a-l băga, la propriu şi la figurat, în portbagaj? Ce religie, ce morală sau ce ifose cu respectarea legii când poţi fi premiant la şcoala vieţii prin tupeu şi violenţă? Ia ascultaţi la Guţă: “Vine Mafia (Dă-i pe ei!) Şi pe sus vă ia, V-aţi băgat în afacerea mea... (refren) Ca să’nvăţ cum se fac banii Am început cu golanii, Am trecut şi pe la hoţi Şi-am ajuns la mafioţi!” Bravo, maestre Guţă, ai ajuns departe! Aşa da carieră, un adevărat model de urmat de generaţia puştanilor care ascultă nonstop manele la telefonul mobil, visând că, odată şi odată, vor putea să-şi bage duşmanii în portbagaj sau cel puţin să-i gâdile puţin cu sabia. Românii arată Europei că au viitor: ne distrăm şi facem bani! Adevărul este că defilăm prin Europa, dar nu la volan, ci în portbagaj.
