Mike Tyson, dacă veneai înainte de proces...

Mike Tyson, boxer de legendă şi condamnat pentru viol la şase ani de puşcărie (a făcut doar trei), a ajuns în parlamentul României. Mike, dacă veneai înainte de proces, te-ar fi scăpat votul parlamentarilor de proces!

Întrebarea zilei: noi ce penal trimitem să se pozeze la tribuna Senatului SUA?

Miza? Denunţurile, câteva milioane de euro şi câţiva ani de puşcărie. Dar prejudicierea bugetului cu sute de milioane de euro?

Lotul "Microsoft" a primit condamnări cu executare şi confiscarea câtorva milioane de euro. Vreo 2-3 au averi de zeci de milioane de euro, o vârstă înaintată şi avocaţi care-i vor ajuta să scape mai repede din puşcărie. Fie pe motiv de bună purtare, fie pe bază de opere ştiinţifice elaborate în câteva minute, fie prin comportament exemplar... Rămâne prejudiciul imens adus bugetului, adică societăţii, adică fiecăruia dintre noi. Se va recupera praful de pe tobă atât timp cât între săvârşirea pedepsei şi condamnare trec ani buni.

http://www.stiripesurse.ro/condamnari-la-ani-grei-de-pu-carie-in-dosarul-microsoft_1155376.html: Judecătorii de la ÎCCJ au dat sentințele în dosarul Microsoft. Decizia e definitivă și irevocabilă, iar anii de închisoare sunt cu executare.

Dumitru Nicolae - 2 ani și 4 luni de închisoare, 2.050.000 de dolari confiscați, plus un milion de euro

Dorin Cocoș - 2 ani și 4 luni, 9 milioane de euro confiscați

Gabriel Sandu -3 ani, 2.196.035 euro confiscaţi

Gheorghe Ștefan - 6 ani, 3.996.360 euro

Cum îndreptăm lucrurile? Actualii şmecheri peste câţi ani vor fi condamnaţi? Ce facem cu ei, îi votăm?

Comunismul românesc: fericirea pe cartelă

Pe cât de expresivă fotografia de pe copertă, pe atât de nepotrivită când vorbim despre "comunismul românesc". Privind doar coperta, un tânăr de astăzi ar putea crede că alimentele se găseau din belşug, copiii erau îmbrăcaţi în blănuri şi tot poporul o ducea bine, că "se mai găsea şi lumea se descurca".

(foto: Andrei Pandele "Copil cu patru franzele" - Piata Matache, ian 1989)

În ultimii ani ai comunismului românesc, în anii de glorie ai Epocii de Aur, mergeam la magazinul de PÂINE să cumpăr câte o jumătate de pâine pentru un membru de familie. Uleiul se distribuia tot pe baza cartelei, ca şi alte alimente, precum zahărul sau făina. Restul alimentelor, ce prindeai după cozi interminabile, îţi făceau viaţa dulce şi ne-au ajutat să supravieţuim până în "democraţie", ca să stăm pe facebook şi să ne înjurăm cu unii care spun că "era mai bine pe vremea lui Ceauşescu".

Recomand lectura acestei cărţi semnate de Lucian Boia, evident, în conexiune şi cu alte lucrări. Din fericire, cititul nu e pe cartelă.

Senatorule Daniel Barbu, plăteşte un vidanjor să-ţi cureţe gura!

Pentru unul dintre politicienii români cu state vechi a fi politician e mai greu decât a fi miner, dar şi mai riscant decât misiunea unui soldat în Afganistan. Un senator al României, unul dintre cei aflaţi pe lista celor care au votat pentru blocarea justiţiei în cazul Gabriel Oprea, îşi arată micimea, aroganţa şi demagogia fără jenă şi fără a înţelege că-şi expune o infirmitate sufletească. De caracter nici nu poate fi vorba, aşa că... Nu, domnule Daniel Barbu, a fi politician în România nu este mai periculos decât a fi miner şi cu atât mai puţin cu a îndeplini o misiune într-un teatru de operaţiuni.

Prin prestaţia lamentabilă, ca atât de mulţi parlamentari, aţi făcut ca "profesia" de politician să fie înjositoare pentru un cetăţean onest. Materia de care ne scapă vidanjorii pute mai puţin rău decât gura prin care emiteţi inepţii. Aţi jignit zeci, sute sau mii de români care şi-au pierdut pe cineva drag în Afganistan sau într-un accident din mină, ori au rămas mutilaţi din cauză că şi-au riscat viaţa. Pe voi, din când în când, vă mai încătuşează DNA, dar oricum rămâneţi cu banii furaţi, politicianule!

Profesor universitar, Daniel Barbu a fost Ministru al Culturii, parlamentar ales din partea USL (PNL), acum în ALDE. Are în palmaresul de parlamentar, pe lângă votul pentru Gabriel Oprea, iniţierea legii speciale pentru Roşia Montană şi celebra declaraţie de la Craiova privind "irosirea" banilor pentru prevenirea răspândirii HIV-SIDA. Jenat din cauza inepţiilor debitate de parlamentar, redau citatul din discursul găunos pe care Daniel Barbu l-a ţinut la Liga Aleşilor Locali ALDE:

"V-ati ales o meserie grea. E cea mai grea dintre meserii. Uneori este mai grea decat meseriile pe care le consideram foarte periculoase, cum este cea de miner. Meseria de politician este grea si foarte putina lume stie de fapt ce faceti cu adevarat in fiecare zi a saptamanii, adesea si sambetele si duminicile. E o meserie grea, in zilele noastre, pentru ca este o meserie riscanta. E mai riscanta decat misiunea unui soldat in Afganistan. Stim bine ca, din pacate, si nu numai in Romania, dar la noi intr-o maniera care este extrem de violenta, spatiul public a devenit un fel de teatru de operatiuni in care orice ales local sau national isi risca libertatea, sanatatea, in fiecare zi."

Votăm din inerţie tot felul de indivizi care nu fac decât să profite de sistem, lipsiţi nu doar de calităţile de a reprezenta, individ sau colectivitate, ci şi de intenţie. Alegerea într-o funcţie publică li se pare un soi de recunoştere a unor merite imaginare, poziţie din care profită fără remuşcare. Vă daţi seama că Daniel Barbu, pretins intelectual, îşi mobiliza primarii şi consilierii prin proiectarea imaginii lor drept eroi de sacrificiu, unii care se sacrifică spre binele comun. Nişte luptători pe frontul administraţiei pentru care se cuvine să primească şi pensii speciale, nu? O prestaţie publică de-a dreptul lamentabilă, cu acţiuni şi declaraţii iresponsabile, care anulează o carieră aparent onestă în zona universitară, dar Daniel Barbu nu e decât o dezamăgire în plus, un expirat înainte de vreme.

TIMIŞOARA, viitoare Capitală Europeană a Culturii în 2021. Felicitări!

TIMIŞOARA! Capitală Europeană a Culturii în 2021!

Mă bucur nespus pentru prietenii şi colegii bănăţeni, că sunt mândri şi au ştiut să ducă mai departe moştenirea culturală de sute de ani a oraşului. Că sunt mai aşezaţi, mai gospodari, dar deschişi către experiment şi inovaţie (aşa cum scrie inspirat în dosarul lor de candidatură), că lumina vine de la ei, primul oraş iluminat electric din Europa. Felicitări!

Capitală Europeană a Culturii 2021, o competiţie în care Craiova doar a pozat. O poză de un milion de euro

În scurt timp se va anunţa oraşul din România care va purta în 2021 titlul de Capitală Europeană a Culturii. Uniunile de creaţie au fost ignorate de reprezentanţii Primăriei Craiova în ceea ce s-a vrut o participare "cu şanse" pentru a dobândi titlul de Capitală Europeană a Culturii. Craiova a fost eliminată în faza de preselecţie în ciuda unei sume imense cheltuite pe un proiect slab punctat. În comparaţie, alte oraşe au plătit sume mult mai mici şi au avut succes. Întreaga viziune a proiectului a fost o sumă de erori pe care s-a pus sloganul "Vom fi iarăşi ce am fost şi mai mult decât atât". Semn de reminiscenţe ale extremismului politic, fără vreo semnificaţie istorică. S-a dovedit a fi o poză livrată craiovenilor pentru imaginea administraţiei. Stratagema a reuşit, nu şi candidatura cu pricina.

foto: GdS

Pe lângă proiecte sănătoase de relansare a activităţii unor instituţii culturale din Craiova, pe care le-am remarcat şi promovat, au fost aruncaţi mulţi bani către zone de interes privat. Erorile au curs în ciuda criticilor sau a slabei implicări din partea craiovenilor. Am spus la vremea respectivă de ce aroganţa, autosufienţa şi dorinţa de a controla discreţionar un proiect al comunităţii se va solda cu un eşec usturător. S-a mers din eroare în eroare, iar la final s-a dat vina pe... arbitri. S-a vorbit de influenţă politică sau de alte nimicuri pentru a nu se da socoteală în faţa contribuabililor. Până în prezent, diversele solicitări de clarificare a aspectelor financiare, în discuţie fiind bani publici, s-au lovit de un zid birocratic în spatele doar intuim ce se ascunde.

Reprezentanţii asociaţiei care au scris proiectul şi ai Primăriei Craiova nu au înţeles că acceptarea înfrângerii face parte din regula jocului, fiind un semn al responsabilităţii celor care cred că pot reprezenta cultura din Craiova. Când ai primit o notă proastă, penultimul punctaj, iar diferenţa faţă de primul clasat e de cinci puncte înseamnă că îţi pui poalele în cap, nu conteşti cu bună-credinţă. Poate fi şi acesta un semn al originalităţii locale, un comportament exotic, excesiv colorat şi un limbaj abraziv... Cui foloseşte asta?

PS: Ce am spus în 2013 şi în 2015.

Anunţ oficial al comisiei independente de experţi: TIMIŞOARA, viitoare Capitală Europeană a Culturii în 2021. Felicitări!

Fotografii inedite din Craiova de altădată în proiectul Oltenia mea

Craiova de altădată a fost rasă cu buldozerul în mare măsură. În numele modernizării sau folosind avariile produse de cutremurul din 1977. Vechiul centru mi se pare mult mai frumos decat conglomeratul urbanistic actual, în care armonia dezvoltării istorice a dispărut. Întâmplarea a făcut să descopăr pagina "Oltenia mea", pe care vă rog să o promovaţi nu doar pe reţelele de socializare, ci pe bloguri sau unde scrieţi sau vă manifestaţi. Este un gest prin care putem arăta că iubim cu adevărat istoria Craiovei.

Sper ca fotografiile de arhivă pe care le-am văzut sau despre care am aflat că vor fi prezentate să stârnească atenţia publicului şi iniţiatorii să le dezvolte printr-un proiect. Identificarea cladirilor vechi, unele disparute, este o sursa de informaţie excelentă pentru generaţiile mai tinere. Vă mulţumesc pentru ceea ce faceţi, "Oltenia mea"!

Kitsch-ul, ridicat în Craiova la rang de artă, pe bani publici. Mulţi bani, pentru cunoscători

Craiova este un oraş frumos, urâţit de câţiva neisprăviţi căţăraţi în funcţii mult prea înalte pentru statura lor morală şi educaţia precară. Nu doar profesional trebuie să performezi, ci şi în planul viziunii asupra activităţilor pe care le coordonezi sau, dacă îţi permite bugetul, trebuie să le dezvolţi. Cum nimeni nu este priceput la toate, legea prevede că poţi angaja sau cere consultanţă de la specialişti. Dar când ţâfnoşenia şi incultura te ţin prizonier nu-ţi rămâne decât să încerci ridicarea kitsch-ului la rang de artă. Rezultatul? O baie de ridicol în aplauzele adulatorilor de partid şi a simbriaşilor din regiile sau societăţile controlate de primărie...

Aroganţa, interesele meschine, relaţiile tentaculare şi lipsa de educaţie funcţionează ca o hârtie de turnesol. Sau ca o oglindă, arătându-le nefeciţilor că sunt diformi, obtuzi şi autosuficienţa le-a produs marformaţii ireversibile. Nu sunt prea dur în aceste consideraţii, aplicând o autocenzură drastică asupra a ceea ce scriu, dar vă rog să priviţi kitschuri ridicate la rang de artă. Aşa cred EI, că asta înseamnă artă, demnă de a fi expusă în spaţii publice intens circulate, emblematice pentru Craiova. Cum vă spuneam, Craiova este un oraş frumos...

Casa de Cultură Traian Demetrescu din Craiova organizează de trei ani o tabără internaţională de sculptură, cu o participare onorabilă, sub semnul lui Brâncuşi (Simpozionul Internaţional de Sculptură în Piatră „Drumuri Brâncuşiene“). Lăudabil, nu? Însă rezultatul pentru Craiova este unul dezastruos. Lucrarile realizate la foc automat, sub presiunea unui număr limitat de zile şi pe o tematică aleasă de organizatori, sunt expuse în sensurile giratorii sau pe spaţiile verzi. Nimeni nu poate să spună pe ce criterii, numele lucrărilor sau autorul rămân o mare necunoscută în absenţa oricărui indiciu.

Cele mai multe dintre lucrări sunt simple exerciţii ale artiştilor, fără o valoare deosebită. Şi-ar putea găsi locul într-un parc tematic sau o altă zonă dedicată. Este şi propunerea pe care o fac. Nici nu cred că actualele blocuri de marmură cioplite sau tăiate la repezeală care au fost instalate prin Craiova au toate avizele comisiei de specialitate din subordinea Direcţie de Cultură sau avizele necesare. Cele expuse în sensurile giratorii chiar dăunează circulaţiei. Noaptea, dacă vezi figura mongolidă aşezată pe soclul pe care scrie "Adrian Păunescu" te trec fiorii sau, cel puţin, regretul pentru afrontul de a-l caricaturiza grosier de adulatorul Marelui Cârpaci.

Reconstruim Hipodromul Craiova din Parcul Romanescu. Susţine un demers civic pentru a redescoperi istoria Băniei

Medalia de Aur cu care a fost distinsă Craiova la Expoziţia Universală de la Paris pentru proiectului Parcului Bibescu (Parcul Romanescu, în prezent), în 1900, graţie arhitectului vizionar Edouard Redont şi primarului Nicolae Romanescu, ne obligă la revalorizarea trecutului. Hipodromul Craiova este parte integrantă a Parcului Nicolae Romanescu (fost Parcul Bibescu), o bijuterie arhitecturală inclusă pe lista monumentelor naţionale (înscris la pozitia 98 – cod LMI 2004: DJIIaA07924). Aflat în ruină, fără activitate consistentă şi lipsit de o finanţare potrivită, Hipodromul Craiova a încetat să devină o atracţie pentru craioveni sau cine vizitează Parcul Romanescu. Trebuie reconstruit şi primul pas este ca un număr mare de craioveni să susţină această iniţiativă.

 
Am pornit acest demers civic după îndelungi dialoguri cu oameni care au cunoscut îndeaproape activităţile derulate pe hipodrom, documentându-mă în arhive şi după o analiză a ceea ce se întâmplă în ţări cu tradiţie în sporturile hipice. Din fericire, România se află pe această listă onorabilă, graţie hipodromurilor din Ploieşti şi Craiova, precum şi prin herghelii de faimă mondială.

Această petiţie "Reconstruim Hipodromul Craiova din Parcul Romanescu" este un demers civic pentru a determina administraţia să aloce sau să atragă fonduri necesare refacerii acestui ansamblu sportiv. Cerem administraţiei publice craiovene să intervină rapid pentru refacerea hipodromului şi pentru ca evenimentele hipice să fie reluate pe Hipodromul Craiova.

Istoria Hipodromului din Craiova nu este deloc onorantă pentru ultimele genraţii de craioveni, însă putem schimba actuala stare de lucruri. Depinde numai de noi să determinăm administraţia oraşului pentru ca Hipodromul Craiova să aibă un viitor pe măsura viziunii fondatorilor săi!

SUSŢINE PETIŢIA Reconstruim Hipodromul Craiova din Parcul Romanescu

Parcul Romanescu, urâţit prin ignoranţă, cinism şi prost-gust

Despre cum se fac lucrari de asa-zisa reabilitare in Parcul Romanescu din Craiova s-a tot scris, de bine si de rau. Chiar Ministerul Culturii a trebuit sa intervina pentru a opri lucrarile, in timp ce Garda de Mediu a dat o amenda simbolica. De neinteles de ce autoritatile craiovene dadeau, prin luna mai, un termen de finalizare pentru luna iulie 2016 pentru ca ulterior sa fie fixata data de 31.12.2018! Costurile de executie sunt enorme in raport cu proiectul initial, mai ales ca vorbim si de pierderea de fonduri europene. Pana atunci, avem de-a face cu o mutilare a acestui monument al Craiovei, dupa interventia brutala asupra vegetatiei si mobilierului, fiind facute lucrari anapoda cu borduri de proasta calitate si introducerea de canalizare. Acum a aparut si o pista de biciclisti... cum nu s-a mai vazut:

(Foto FB: Craiova Cetatea Baniei)

Simt estetic? Nu se mai vede din cauza benzilor galbene de circulatie, trasate cu galben pe alei carora le-au fost construite si rigole inutile din piatra cubica. Unora chiar le place si, culmea, inca pretind ca Parcul Romanescu le inspira un aer romantic, de epoca. Seamana mai mult cu autostrada kitsch-ului platit scump, de la buget!

Administratia craioveana dormiteaza in post: ce e cu pasajul suprateran? UPDATE: Alarmant - patru amortizoare seismice, montate gresit!

Ma intriga lipsa de reactie a asa-zisilor gospodari craioveni cand vine vorba de a rezolva o problema care nu se (mai) afla sub presiunea opiniei publice.
Atentie la detalii! In iarna, subiectul fisurilor aparute la un pilon al pasajului suprateran de la km 0 al Craiovei a fost intors pe toate fetele de presa si politicieni. A trecut campania, subiectul pare ingropat dar "telescoapele" stau atarnate de forma... De nu se monteaza la loc aceste doua amortizoare seismice de la pilon 7?

Administratia craioveana dormiteaza in fotoliu, la umbra unei majoritati dominatoare. La mai bine de o jumatate de an de la producerea incidentului au fost acoperite fisurile (superficiale, dupa cum au sustinut reprezentantii primariei), au fost montate de forma "telescoapele" iar circulatia tramvaielor reluata. Ori respectivele obiecte sunt inutile, ori administratia este indolenta. Aveti alte explicatii?

UPDATE: 01.09.2016 - Situatia este mai grava decat am anticipat. Colegii de la Gazeta de Sud au obtinut cateva explicatii (pe care le pun sub semnul intrebarii!) cu privire la situatia de la pasajul suprateran, din care rezulta ca lucrarea este prost facuta. Sunt nu mai putin de 4 amortizoare seismice montate gresit!Explicatiile constructorului nu se sustin logic, din cauza ca daca acel ,,telescop,, cu probleme a lucrat, cum se spune, pana acum fara sa fie cutremure inseamna ca respectivele amortizoare capteaza trepidatiile provocate de autoturisme. Altfel n-ar fi aparut crapaturi in pilonul 7. Ca situatia dureaza de mai bine de jumatate de an e alt motiv care ma ingrijoreaza, din nou atitudinea sfidatoare a autoritatilor. Ni se spune doct ca tramvaiele nu produc trepidatii? Sper ca nimeni nu inghite gogomaniile acestea, domnilor!

De ce e nevoie sa trag eu un semnal de alarma, apoi subiectul sa fie preluat de colegii din presa si abia la urma sa vina explicatiile de la Primaria Craiova? Nu se puteau da informatii publice din partea ,,gospodarilor,, de la primarie pe care sa le afle toti craiovenii?

Craiova cinsteşte memoria Reginei Ana a României. Carte de condoleanţe deschisă la Catedrală

Catedrala mitropolitană “Sfântul Dumitru” din Craiova va găzdui CARTEA DE CONDOLEANŢE deschisă în memoria Majestăţii Sale Regina Ana a României.

Începând de sâmbătă 6 august 2016, ora 14.00, şi până sâmbătă 13 august a.c., ora 14.00, toţi oltenii care doresc să transmită mesaje sunt aşteptaţi în interiorul Catedralei mitropolitane “Sfântul Dumitru”. După mulţi ani, vor avea surpriza de a privi imaginea care înfăţişează Familia Regală a României, o adevărată operă de artă a artiştilor francezi Menpiot şi Baries (1907 – 1933), care au realizat pictura din biserica refăcută la iniţiativa Regelui Carol I. Distrusă în întregime de cutremurul din 1838, Catedrala a fost reconstruită între 1889 şi 1933 prin implicarea Familiei Regale a României.

În 2005, Majestăţile Lor Regele Mihai I al României şi Regina Ana a României, alături de Principesa Moştenitoare Margareta a României şi Principele Radu al României, au petrecut Paştele în Craiova, participând la slujba de Înviere oficiată în Catedrala mitropolitană “Sfântul Dumitru”.
Mulţumesc Înalt Preasfinţiei Sale acad. dr. Irineu, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, pentru generozitatea de a sprijini organizarea acestui eveniment închinat memoriei MS Regina Ana a României.

Regina Ana a Romaniei, o personalitate puternica, pusa in lumina prin discretie si modestie

Inima Reginei Ana a Romaniei a incetat sa mai bata in 1 august 2016, ora 13.45, in spitalul Morges din Elvetia. Conform anuntului Casei Regale, suferinta Reginei a fost prelunga, alinata de prezenta Majestatii Sale Regele Mihai I si a membrilor Familiei Regale. Programul funeraliilor a fost facut public, detaliat, ceremonia de inmormantare avand loc pe 13 august a.c., la Curtea de Arges.

"Dumnezeu mi-a dat omul vieții mele! Lumea aceasta nu îmi e datoare cu nimic! Dar nici eu, ei."- MS Regina Ana a României

Regina Ana a Romaniei, o personalitate puternica, pusa in lumina prin discretie si modestie. Am avut onoarea de a o cunoaste si de a fi alaturi in rarele aparitii publice. Va avea mereu un loc special in inima si in memoria mea. Istoria o aseaza in galeria reginelor care au servit Romania, in cazul Majestatii Sale chiar in anii in care nu putea sa cunoasca tara Suveranului. Insa a fost o pierdere imensa pentru noi toti prin conjunctura care a blocat implicarea Majestatii Sale in viata publica.

Dumnezeu sa o odihneasca!

Aplauze pentru Radu Beligan. Multumesc!

Cortina s-a tras peste prezenta pe scena vietii a marelui actor Radu Beligan. Cate spectacole memorabile, cate filme splendide si conferinte impresionante ne-a daruit acest om!

Radu Beligan, decorat de catre ASR Principesa Mostenitoare Margareta, la Palatul Peles - 12.05.2012 

 

(Foto: Daniel Angelescu)

Am avut imensa bucurie de a asista la evenimentul de la Palatul Peles in cadrul caruia regretatul Radu Beligan a fost decorat. Era asa de fragil incat l-am comparat cu o lumanare, fragil, pasind anevoie, dar raspandea in jurul sau o lumina de admiratie si sens al faptelor. Bucuria mi-a fost dublata de faptul ca m-am aflat alaturi de Familia Răduț Seliște, Marcel fiind decorat de catre Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, in numele MS Regelui Mihai I. Din nou, dupa acea zi, mi-am spus ca esenta vitala a acestei tari nu a disparut, ca normalitatea si recunoasterea valorilor autentice trebuie sa revina in viata noastra. Cand vezi aceste lucruri simti ca nu sunt prea mari cuvintele, ca au acoperire in realitate.
 
Multumesc, maestre Radu Beligan pentru toate clipele minunate oferite prin care ati castigat un loc in memoria mea. Va aplaud pentru intreaga cariera. Fie ca greselile, atatea cate or fi fost, sa fie iertate. Dumnezeu sa-l odihneasca si sa-l ierte!

De ce vorbim atât de puţin despre Moldova şi nici nu facem nimic?

Pentru un observator mai puțin avizat în politici regionale, agenda dezbaterilor publice din România surprinde prin lipsa de prioritate a reintegrării Moldovei în țara-mamă şi concomitent în cel comunitar. Brexit, conflictul din Ucraina, criza refugiaților sau te miri ce eveniment spectaculos înlătură subiectul maximei proximități din prim-planul analizelor derulate public. Televiziunile de la București abordează rar chestiuni privind Republica Moldova, adeseori prezentând doar scene dramatice generate de crizele care par perpetue la Chișinău sau se rezumă la înșiruirea unor materiale cu ocazia datelor aniversare.

Existenta a două state învecinate în care se vorbește limba română pare a fi un paradox acceptat de lumea contemporană din cauza lașității şi neștiinței liderilor politici români de a redefini interesele naționale şi de a transpune adevărul istoric în realitatea contemporană. De ce vorbim atât de rar şi, atunci când o facem, atât de inconsistent despre trecutul, prezentul şi viitorul Moldovei? De teama de a greși, dată fiind complexitatea problematicii, sau din si rațiuni care țin de suprimarea agendei interne în favoarea celei strict comunitare?

În lucrarea „Fondul Moldova – podul de investiții peste Prut” (Editura Cartier, 2016), autorii Dan Dungaciu şi Petrișor Peiu realizează radiografie a actualității din Republica Moldova în care nu sunt evitate detaliile indiferent cât de neplăcute ar fi, propunând un model de dezvoltare prin intervenția directă şi masivă a României.

pe larg, am scris despre cartea „Fondul Moldova – podul de investiții peste Prut” în JURNAL ROMÂNESC